Semnificație și Istorie
Hanna este o formă feminină scurtă a lui Johanna, fiind deosebit de comună în daneză, olandeză, finlandeză, germană, maghiară, norvegiană și suedeză. Provine în cele din urmă de la numele masculin John prin formele feminine Joanna și Johanna.
Origine și etimologie
Johanna este o formă latinizată a grecescului Ioanna, la rândul său din Iōanna, femininul lui Ioannes (Ioan). În Noul Testament, Joanna este soția lui Chuza, un ispravnic al lui Irod Antipa, menționată printre femeile prezente la răstignirea lui Isus. Ea a devenit o sfântă creștină venerată. Răspândirea numelui în Europa de Nord este legată de registrele bisericești și de uzul nobiliar de-a lungul secolelor.
Hanna apare ca o variantă diminutivală a lui Johanna încă din Evul Mediu. Trunchierea reflectă reduceri similare precum Hanne, Janna, Jonna sau Hanneke (olandeză) și Hannele (finlandeză). În mare parte a Europei de Nord, Hanna este acum la fel de populară ca numele părinte—în țări precum Suedia, Hanna se află printre primele 20 de nume feminine începând din anii 1970.
Persoane notabile
- Hanna Ljungberg (n. 1979) – fotbalistă suedeză retrasă; câștigătoare a Algarve Cup la feminin.
- Hanna Segall – dirijoare costaricană de origine evreiască maghiară.
- Hanna (figură deuterocanonică) – profetesa/soția lui Elcana în prima carte a lui Samuel (variantă ortografică).
Nume înrudite
Unele variante reflectă modificări precum terminații sonore (Jonna în finlandeză), sufixe -le sau -ke. În afara ortografiei pure, seturi mai lungi din basca Jone 1, poloneza Joanna, slava Zhanna sau greaca Ioanna împărtășesc rădăcina „Dumnezeu este milostiv”.
Date principale
- Semnificație: Dumnezeu este milostiv (derivat de la Ioan)
- Origine: ebraică prin grecescul Ioanna
- Tip: formă scurtă a lui Johanna
- Regiuni de utilizare: Europa de Nord, Germania, Ungaria, Țările de Jos, Scandinavia, dar și în mediile vorbitoare de engleză de-a lungul secolelor XIX–XX.