Semnificație și Istorie
Margarida este o formă portugheză, galiciană, catalană și occitană a numelui Margareta. În aceste limbi, este și cuvântul comun pentru floarea margareta — în special speciile Bellis perennis și Leucanthemum vulgare — legând numele de natură și puritate.
Etimologie
Numele provine din grecescul margarī́tēs (μαργαρίτης), care înseamnă „perlă”, probabil împrumutat dintr-o sursă indo-iraniană. Prin latinescul Margarita, s-a răspândit în limbile europene. În limbile romanice din Iberia și sudul Franței, Margarida a apărut ca formă vernaculară, consolidându-și rolul dublu de prenume și termen botanic.
Personalități Notabile
Figuri istorice includ pe Margarida Cabral de Melo (1570–1631), o nobilă portugheză, și pe Margarida Teresa da Silva e Orta (1711–1793), considerată prima romancieră a Braziliei. Margarida Xirgu (1888–1969) a fost o apreciată actriță de scenă spaniolă, iar Margarida Zelle (1876–1917) — cunoscută mai bine ca dansatoarea exotică și spioana Mata Hari — are o variantă olandeză, dar aceeași rădăcină. În arte, actrița portugheză Margarida Vila-Nova (născută în 1983) și anarhista catalană Margarida Gironella (1886–1964) sunt purtătoare notabile.
Varianta portugheză apare în literatură și cinematografie: Margarida Corceiro (născută în 2002) este un model și actriță modern, iar Margarida Cordeiro (născută în 1938) este regizoare de film. Printre intelectuali, profesoara Margarida Penha-Lopes (născută în 1964) și coregrafa Margarida de Abreu (1915–2006) contribuie la greutatea culturală a numelui.
Semnificație Culturală
Conexiunea cu margareta conferă numelui Margarida o calitate proaspătă, intuitivă — amintind de simplitatea și reziliența florii. Sfânta Margareta a Antiohiei este patroana principală, deși asocierea florală este în mod unic poetică în lumea lusofonă și catalană.
- Înțeles: perlă (etimologic); floarea margareta
- Origine: portugheză, galiciană, catalană, occitană
- Utilizare: prenume feminin
- Regiuni: Portugalia, Galicia (Spania), Catalonia (Spania), Occitania (Franța)