Semnificație și Istorie
Iuda 1 este o variantă engleză a Noului Testament a numelui Iuda, folosită pentru a-l distinge pe apostolul Iuda (numit și Tadeu) de Iuda Iscarioteanul, trădătorul lui Isus. Apare în multe versiuni ale Bibliei în engleză ca numele autorului Epistolei lui Iuda, identificat în mod tradițional ca Iuda, fratele lui Iacov și slujitor al lui Isus.
Etimologie și context biblic
Numele Iuda provine din grecescul Ioudas, care la rândul său vine din ebraicul Yehuda, însemnând „lăudat” sau „recunoscător”. În Noul Testament, doi apostoli poartă numele Iuda: Iuda Iscarioteanul și Iuda, fiul lui Iacov (numit și Tadeu). Pentru a evita confuzia, traducătorii englezi au început să folosească forma „Iude” pentru cel din urmă, în special după Reforma Protestantă.
Purtători notabili: Epistola lui Iuda
Epistola lui Iuda, penultima carte a Noului Testament, este atribuită lui Iuda, slujitor al lui Isus Hristos și frate al lui Iacov (vezi: Iacov). Scrisoarea avertizează împotriva învățătorilor mincinoși, îndemnând credincioșii să lupte pentru credință. Ea face referire la Cartea lui Enoh și la Adormirea lui Moise, fiind remarcabilă pentru utilizarea surselor necanonice. Dezbaterea academică continuă cu privire la faptul dacă Iuda a fost fratele lui Isus și la data exactă a scrisorii, unii considerând-o pseudepigrafică (sfârșitul secolului I).
Utilizare culturală și istorică
Ca prenume, Iuda a fost folosit intermitent în lumea vorbitoare de engleză de la Reformă. Rămâne moderat popular, fiind adesea ales pentru asocierile sale biblice. Variantele includ Yehudah (ebraică) și Giuda (italiană).
- Înțeles: Lăudat (origine ebraică)
- Origine: Tradiția biblică engleză
- Tip: Prenume
- Regiuni de utilizare: Țări vorbitoare de engleză, comunități creștine
Prenume asociate
Surse: Wikipedia — Epistle of Jude