Semnificație și Istorie
Asmodaios este forma greacă a numelui Asmodeus, care apare în Septuaginta (traducerea greacă a Bibliei ebraice) și în cartea deuterocanonică a lui Tobit, parte a canoanelor biblice catolic și ortodox, dar considerată apocrifă de majoritatea tradițiilor protestante. Astfel, reflectă transmiterea numelui demonului de la originile sale iraniene și ebraice către contexte grecofone evreiești și creștine. Forma Asmodaios (Ἀσμοδαῖος) reprezintă o transliterare directă bazată pe ebraicul ʾAshmedʾai sau pe corespondentul său aramaic.
Etimologie
Numele derivă în cele din urmă dintr-un compus a două elemente avestane — o limbă iraniană veche: aēšəma însemnând „mânie” și daēuua însemnând „demon”. Această construcție subliniază o ființă a mâniei demonice, inspirată din demonologia zoroastriană. Forma ebraică Ashmedai apare în literatura rabinică ulterioară, în timp ce grecul Asmodaios apare în Tobit și a fost adoptat de textele creștine timpurii.
Context biblic și religios
În cartea lui Tobit, Asmodaios este numele unui demon care ucide șapte soți succesivi ai Sarei, o femeie evlavioasă, în nopțile de nuntă. Eroul Tobia, însoțit de arhanghelul Rafael, folosește fumul din inima și ficatul unui pește pentru a alunga demonul, eliberând astfel Sarei de persecuția acestuia. Asmodaios nu este prezentat ca rege al demonilor în Tobit; această statură apare mai târziu în tradițiile talmudice și demonologice. Talmudul (Tratatul Gittin) îl descrie pe Ashmedai ca rege al shedim, sau spirite distructive, și îl asociază cu Solomon, de la care ar fi obținut cunoștințe secrete.
Purtători notabili
Deoarece Asmodaios este un nume înrădăcinat în scripturi și legendă, mai degrabă decât în uzul personal comun, nu există purtători direcți în societatea istorică sau contemporană. Cu toate acestea, numele a inspirat forme variante precum Asmodeus și Ashmedai care apar în grimoare medievale, inclusiv Lemegeton (Cheia mai mică a lui Solomon), unde Asmodeus este listat ca un puternic prinț al iadului asociat cu pofta. Moștenirea demonului apare și în Exorcistul din 1973, unde este menționată entitatea Asmodeus.
Semnificație culturală
De la cartea lui Tobit încoace, Asmodaios reprezintă o forță distructivă legată de dorința sexuală și crimă, mai târziu codificată de demonologii renascentiști ca demon al poftei. În diferite tradiții oculte, imaginile sale devin treptat mai erotizate și psihologizate. Prin transliterarea în Versiunea regelui Iacob, Tobit a plasat acest nume demonic în coloana vertebrală a folclorului creștin, permițând numeroase figuri de la Milton până la horrorul modern.
Prenume asociate
Surse: Wikipedia — Asmodeus