Manasseh

Manase este un nume biblic derivat din ebraicul Menașe, însemnând „a face să uite”. Această etimologie provine din verbul nașa („a uita”), reflectând sentimentul exprimat de Iosif, care și-a numit primul său fiu Manase, spunând: „Dumnezeu m-a făcut să uit toată suferința mea și toată casa tatălui meu” (Geneza 41:51). În Vechiul Testament, Manase este fiul mai mare al lui Iosif și al Asenatei, și strămoșul eponim al Tribului lui Manase, unul dintre cele douăsprezece triburi ale lui Israel. Tribul s-a împărțit mai târziu, jumătate stabilindu-se la est de râul Iordan și jumătate în Canaan.

Purtători istorici

Numele a fost purtat și de Manase al Iudeei, un rege din secolul al VII-lea î.Hr. care a domnit timp de 55 de ani și este condamnat în Biblie pentru promovarea idolatriei și a practicilor păgâne, inclusiv închinarea la alți dumnezei (2 Regi 21:1–18). O altă figură notabilă este Manase al II-lea, un conducător evreu ipotetic al hazarilor în secolul al IX-lea d.Hr.

Utilizare modernă

Astăzi, Manase este folosit mai ales în contexte biblice în limba engleză și ca prenume în comunitățile evreiești, creștine și altele. Purtători contemporani notabili includ pe Manase Azure (jurnalist ghanez) și Manase Sogavare (prim-ministru al Insulelor Solomon). Numele apare în forme variante precum Manasses (biblică și ulterior franceză/latină) și ebraicul Menașe, precum și francezul Manassé.

Semnificație culturală

Dublul trib al lui Efraim și Manase simbolizează adesea binecuvântarea deplină sau dublă în tradiția evreiască, așa cum se vede când Iacov a binecuvântat fiii lui Iosif (Geneza 48). Înțelesul numelui, „a face să uite”, subliniază tema restaurării și speranței după suferință.

• Origine: ebraică
• Înțeles: „a face să uite”
• Tip: prenume, de asemenea nume de familie
• Utilizare: Biblia în engleză, ebraică, diverse culturi creștine