Clytius

Clytius este forma latinizată a numelui Klytios, derivat din grecescul κλυτός (klytos) care înseamnă „famos, nobil”. În mitologia greacă, acest nume este purtat de câteva personaje minore, cel mai notabil un Gigant ucis de Hecate în timpul Gigantomahiei, și un Argonaut (fiul lui Euritos) al cărui arc a fost folosit de Heracle.

Etimologie

Rădăcina greacă klytos este înrudită cu cuvinte precum κλέος (kleos, „faimă”) și apare în multe nume grecești antice (de exemplu, Perikles, patronul jelit al Ifigeniei).

Purtători Notabili în Mitologie

Potrivit lui Apollodor, Gigantul Clytius a fost distrus de Hekate, înarmată cu foc, în timpul războiului dintre zeii olimpieni și giganți. Un alt Clytius, prinț oehalian și tată al lui Euritos, s-a alăturat Argonauților. Alții apar ca fiu al exilatului Naubolos, compatriot al adversarului lui Tezeu, Phineus, sau un mândru ionoforbis din Attica ucis de Tezeu. Această densitate de figuri distincte subliniază valoarea numelui ca epitet epic comun.

Semnificație Culturală

Ca și omologii săi feminini Clytia și Klytië, forma masculină Clytius aparține unei clase de nume grecești care evocă faima și renumele. Utilizarea postclasică a fost minimă, dar variantele îi asigură o renaștere periodică în mediile academice și literare.

• Semnificație: Famos, nobil (din grecescul klytos)
• Origine: Greacă, latinizată
• Tip: Mitologie/Nume personal
• Regiuni de utilizare: Grecia Antică, tradiția clasică occidentală