Umay

Umay (scrisă și Umai) este o zeiță turcică și mongolă asociată cu nașterea și fertilitatea, dintr-un cuvânt turcesc care înseamnă „pântec” sau „placentă”. Este venerată în mitologia turcă și tengristă ca protectoare a femeilor, mamelor și copiilor.

Etimologie

Cuvântul turcic umāy însemna inițial „placentă” sau „lii”, reflectând legătura sa cu nașterea și maternitatea. Acest cuvânt a fost adoptat și în mongolă, unde umai înseamnă „pântec” sau „uter”, indicând posibil un schimb cultural între popoarele turcice și mongole. Numele este legat de conceptul de mamă divină, adesea numită Umay Ana sau Umay Ene (Mama Umay) în diverse limbi turcice.

Rol mitologic

Umay este o zeiță a fertilității în mitologia turcică și tengrism, ale cărei atribuții includ protejarea și educarea bebelușilor, precum și separarea sufletului de morți, în special a copiilor mici. Ea locuiește în cer și este invizibilă pentru oamenii obișnuiți. Sufletele bebelușilor nenăscuți sunt păstrate în templul ei de pe Muntele Ymay-taș (sau Amay). Printre poporul khakas din Siberia, ea este deosebit de importantă. Conform tradiției, esența focului (Od Ana) s-a născut din Umay.

Purtători notabili

- Umay (soția lui Damat Ferid Pașa) a fost o figură istorică modernă; cu toate acestea, numele este mai frecvent asociat cu entitatea divină. - Numele este folosit și ca prenume în Turcia contemporană, simbolizând fertilitatea și protecția maternă.

Semnificație culturală

În culturile turcice, Umay este asemănătoare cu zeițele mamă-pământ precum Gaia sau Demetra din mitologia clasică. Ceremoniile și rugăciunile erau adresate lui Umay pentru sarcini sănătoase și bunăstarea copiilor. În tradiția mongolă, cuvântul umai se referă și la pântec, subliniind aspectul său hrănitor. Zeița trăiește în continuare în credințele populare, uneori îmbinată cu practici islamice.

• Semnificație: Pântec, placentă (turcic)
• Origine: Mitologie turcică / Tengrism
• Gen: Feminin
• Regiuni de utilizare: Turcia, Asia Centrală, Siberia, Mongolia