Tausret

Tausret, cunoscută și sub numele de Tawosret sau Twosret, a fost un faraon al Egiptului antic al cărui nume înseamnă „Doamna Puternică”, derivat din egipteana tꜣ-wsrt — o combinație a articolului feminin tꜣ și wsr (însemnând „puternic, puternică”) cu sufixul feminin t.

Etimologie

Numele Tausret este compus din trei elemente: articolul feminin tꜣ, rădăcina wsr (însemnând „puternic”, întâlnită și în nume proprii precum Rameses și numele dinastiei Ramesside) și terminația feminină t. Această construcție era tipică pentru femeile regale din Noul Regat, subliniind autoritatea divină sau oficială a acestora.

Semnificație istorică

Tausret a fost ultimul faraon al Dinastiei a XIX-a (aproximativ secolul al XII-lea î.Hr.). Conform istoricului Manetho, ea era numită „Thuoris” și, probabil, aceeași persoană menționată în Odiseea lui Homer drept Polybus, soțul Alcanrei. Cu toate acestea, domnia sa efectivă a fost complexă: a început ca Mare Soție Regală a lui Seti al II-lea, apoi a servit ca regent pentru tânărul faraon Siptah, iar mai târziu a preluat regatul deplin. Cercetările moderne estimează că domnia sa solo a durat doar aproximativ 3-4 ani, dar Tausret a inclus domnia de 6 ani a lui Siptah în propriul ei calcul, făcând totalul de 7 ani al lui Manetho să se sincronizeze cu memoria dinastică. Săpăturile la templul său funerar din Gournah sugerează că ea începuse un an de domnie 9, deși durata totală a domniei sale rămâne dezbătută.

Variante și ortografie

Datorită variațiilor de transliterare, același faraon este cunoscut și ca Tawosret și Twosret. Aceste variante apar în literatura egiptologică modernă, Tausret fiind cea mai comună reconstrucție a scrierii hieroglifice egiptene.

Purtători notabili

Ca nume feminin, Tausret este invariabil asociată cu regina devenită faraon – una dintre puținele femei care au condus Egiptul pe cont propriu. Moștenirea sa a fost studiată ca dovadă a autorității feminine în lumea antică, alături de conducătoare contemporane precum Nitocris și mai târziu Cleopatra a VII-a.

Context cultural

Printre numele teoforice ale perioadei ramesside, Tausret se distinge ca un epitet necalificat, afirmând puterea personală a doamnei, mai degrabă decât atașându-se unei zeități specifice. Aceasta reflectă o tradiție în care persoanele neregale puteau purta nume care exprimau virtuți asertive, deși numele Tausret a fost rareori folosit în afara contextelor istorice.

• Semnificație: Doamna Puternică
• Origine: Egipt antic (Noul Regat)
• Gen: Feminin
• Purtător notabil: Tausret, ultimul faraon al Dinastiei a XIX-a
• Variante: Tawosret, Twosret