Melchior

Etimologie

Melchior este atribuit în mod tradițional unuia dintre Magi (înțelepții sau cei trei crai) care l-au vizitat pe pruncul Iisus, conform relatării din Evanghelia după Matei. Numele este de origine ebraică, posibil de la elementele מֶלֶךְ (meleḵ) care înseamnă "rege" și אוֹר (ʾor) care înseamnă "lumină", rezultând "regele luminii" sau "regele luminos". Este unul dintre puținele nume din tradiția occidentală preluate din poveștile apocrife legate de Magi.

Context istoric și religios

Conform tradiției medievale, Melchior ar fi fost un rege al Persiei, oferind cadoul de aur pruncului Hristos. Această narațiune a fost dezvoltată în lucrări precum Collectanea et Flores (din secolul al VIII-lea, de către Venerabilul Beda) și mai târziu îmbogățită în Legenda de Aur. Cei trei Magi au ajuns să fie cunoscuți sub numele de Melchior, Caspar și Balthazar, iar relicvele lor se spune că se odihnesc în Catedrala din Köln.

Personalități notabile

Numele Melchior a rămas în uz printre creștini și s-a răspândit în toată Europa. Printre personalitățile notabile se numără: Melchior Broederlam (c. 1350 – după 1409), pictor olandez; Melchior Franck (1579–1639), compozitor german; Melchior Cano (1525–1560), teolog spaniol; Melchior d'Hondecoeter (1636–1695), pictor olandez de animale; Melchior de Polignac (1661–1742), diplomat și cardinal francez; și Melchora Aquino (1812–1919), eroină revoluționară filipineză.

Variante și utilizare

Numele apare în multe limbi: Melchiorre în italiană, Melchor în spaniolă și Melker în suedeză. În zilele noastre este rar, dar se bucură de o utilizare ocazională, în special în regiunile catolice, și apare în lucrări creative ca simbol al dreptății sau al regalității.

• Semnificație: Regele luminii (ebraică)
• Origine: Ebraică
• Utilizare: Olandeză, franceză, contexte iudeo-creștino-islamice
• Tip: Prenume