Harthacnut

Harthacnut (c. 1018 – 8 iunie 1042) a fost rege al Danemarcei (1035–1042) și al Angliei (1040–1042), ultimul conducător al Casei Knýtlinga și ultimul monarh al Imperial Mării Nordului. Numele său derivă din supranumele nordic veche Harðaknútr, însemnând „nod tare” (din hǫrðr „dur” + knútr „nod”), reflectând un caracter atribuit lui în sagă ulterioare. Acest nume a aparținut și unui rege semi-legendat din secolul al X-lea al Danemarcei (adeseori identificat ca bunicul lui Knut cel Mare).

Semnificație istorică

Harthacnut a fost fiul lui Knut cel Mare (rege al Danemarcei, Norvegiei și Angliei) și al Emmei de Normandia. După moartea lui Knut în 1035, pretențiile lui Harthacnut asupra teritoriilor tatălui său s-au clătinat: fratele său (?) a ocupat tronul englez, iar în Norvegia un rival a câștigat sprijin. Harthacnut a fost recunoscut ca rege al Danemarcei, dar a fost lent în consolidarea puterii. După moartea lui Harold Harefoot în 1040, Harthacnut a fost invitat să devină rege al Angliei, ajungând la Londra cu o flotă. Domnia sa a fost scurtă și marcată de taxe mari pentru susținerea marinei și tulburări, inclusiv un cod penal aspru îndreptat împotriva dușmanilor.

Moarte și moștenire

Pe 8 iunie 1042, Harthacnut a murit subit la o sărbătoare de nuntă în Lambeth. Moartea sa a marcat sfârșitul domniei daneze în Anglia. Tronul a trecut la Eduard Mărturisitorul, fratele vitreg prin mama sa Emma, în timp ce în Danemarca regatul a căzut sub stăpânirea lui Magnus cel Bun al Norvegiei. Reputația dură a lui Harthacnut — consemnată în Cronica anglo-saxonă pentru utilizarea punitivă a impozitului jefuire — umbrește probabil moștenirile economice și administrative ale imperiului tatălui său.

Purtători notabili

• Harthacnut al Danemarcei (legendar): o figură din secolul al X-lea din istoria sagă daneze, adesea considerat strămoșul eponim al Jarlilor Danemarcei.
• Harthacnut I (c. 1018–1042): regele istoric, detaliat mai sus.

• Semnificație: „nod tare” (nordic veche Harðaknútr)
• Usage: nume masculin istoric scandinav; asociat exclusiv cu regalitatea medievală.
• Regiuni: Scandinavia (în special Danemarca), Anglia sub domnia daneză.
• Formă înrudită: Knut (forma scurtă care împarte elementul knútr)