Semnificație și Istorie
Filib este o formă scoțiană gaelică a numelui Philip, împrumutată în regiunile vorbitoare de gaelică din Scoția. Numele Philip provine din grecescul Φίλιππος (Philippos), însemnând „prieten al cailor”, compus din philos („prieten, iubitor”) și hippos („cal”). Această etimologie reflectă importanța culturală a cailor în societatea greacă antică.
Filib aparține unui grup de adaptări gaelice ale numelor biblice și europene comune, introduse în Scoția prin creștinism și, ulterior, prin contact cultural. În Scoția, unde limba gaelică era vorbită istoric în Highlands și Insule, nume precum Filib au fost adoptate și adaptate fonetic pentru a se potrivi pronunției și ortografiei gaelice.
Numele de bază Philip are o istorie bogată, fiind purtat de cinci regi ai Macedoniei, inclusiv Filip al II-lea, tatăl lui Alexandru cel Mare. În Noul Testament, Filip a fost numele a două figuri considerate sfinți: unul dintre cei doisprezece apostoli și Filip Diaconul, un evanghelist creștin timpuriu. Numele s-a răspândit larg în Europa în Evul Mediu, în special prin regalitatea franceză și spaniolă.
Forme înrudite includ Filip și Felip în alte limbi. Filib însuși este relativ rar astăzi, chiar și în Scoția, unde utilizarea sa este mai degrabă istorică sau regională.