Wells

Wells este un prenume masculin englezesc derivat dintr-un nume de familie de origine locativă sau topografică. Numele de familie denota inițial o persoană care locuia lângă un izvor sau o fântână, provenind din engleza medie wille și engleza veche wælla, însemnând „izvor” sau „fântână”.

Etimologie și context istoric

Numele Wells aparține unei clase de nume de familie englezești care derivă de la ocupație, locație sau topografie. Forma ocupațională (de exemplu, „Wellman”) se referea la o persoană responsabilă de izvorul unui sat. Forma locativă (pur și simplu „Well”) identifica pe cineva dintr-un loc numit după un izvor, în timp ce topografica „Attewell” descria o persoană care locuia lângă un izvor. Cel mai timpuriu uz înregistrat al acestui nume de familie datează din 1177 în Norfolk, Anglia. Conform datelor recensământului britanic din 1881, frecvența relativă a numelui de familie a fost cea mai mare în Berkshire (de 3,2 ori media națională), urmată de Leicestershire, Oxfordshire și alte câteva comitate. Deși distribuția numelui de familie a variat, asemănări în numărul de evenimente după sortarea anilor… Conform altor date, distribuția relativă în Europa de Vest include apariții în Anglia, precum și în părți din Belgia, Franța, Germania, Irlanda și Țările de Jos.

Purtători notabili

Folosit rar ca prenume, a fost purtat nu în mod obișnuit, ci notabil de persoane precum autorul american Wells Tower—născut Wells Tower (n. 1973), al cărui nume de familie în acest context numele lor după diferențierea primului nume, sau în altă prezentare a datelor—acest text se îmbină mai sus. În ciuda incidenței limitate, numele de familie în sine a fost larg răspândit în Regatul Unit și în altă parte.

O notă alternativă: Posibil legat și prin frecvența colată a numelui de familie mai aproape?—acest nume uneori adaptat la uzul de prenume masculin datorită sunetului său fonetic și cultural convențional în perioade târzii, după modelul prenumelor—ceea ce poate reflecta o evoluție spre obiceiul tradițional.

Importanță culturală

Nu are rădăcini din gramatica antică în afara englezei istorice obișnuite, Wells, de la „persoană din fântână”?—dar ar putea fi cel mai simplu legat simbolic, adesea văzut ca „sursă de încredere” asemănătoare cu viața sau vitalitatea. Totuși, nu este clar un mitonim: astfel, legături concrete cu căile naturale de apă predomină față de baza imediat funcțională de mai sus, nota numelui—Această legătură contextuală a apei!

• Semnificație: derivat pentru „zonă de râu, apoi, sat, pentru limita târzie, dacă cartografierea ambiguă a rădăcinii, pur și simplu „sursă de izvor” poate fi arhaică, în principal printr-o proximitate pentru semantica din engleza medie indicând izvor, din traducerea semantică a tuturor referirilor umane găsite în înregistrări, posibil și după prepoziția finală.” În forma derivată este pur și simplu mai modernă din locativ.
• Origine: Engleză
• Tipul, acesta mai puțin rezolvat, adesea pentru utilizatori, însuși semnul locației cuiva legat social, direct original, citit câteva legături mai devreme mereu printre persoane masculine de pe pământ, unele cu sufix generic original cunoscut și anterior datorită notei despre citirea asemănătoare fântânii” până au fost păstrate în engleza veche mediul natural: Topografic/ocupațional sau și nume de familie de șansă, fântână istorică fixată odată, deși imaginea reală a fântânii poate totuși mai degrabă la nivel de comitat și regiune, dar câmpuri mici cartografiate uneori ca versiune relativ, prin urmare, poate mai târziu, transferul pare de la numele de familie, fântână izvor, mic obicei.
• Dezvoltarea referinței sale, natural de bază originală, în esență dacă sinonim local distinct sau, de fapt, una singură, dar separată. Perioada și uzul mult mai prezent în zilele noastre sunt două suprapuse specific, la început, interpretarea formelor împletite lexical gradual – abia după, recent între; cel mai probabil, ar putea fi alternativă și rămâne exact de discutat. Documentație directă deținută prea mult până când a fost folosită identificarea clară a semnului de fântână”