Semnificație și Istorie
Astraia este forma greacă originală a numelui Astraea, versiunea latinizată romană. Derivat din cuvântul grecesc astēr (aster) care înseamnă „stea”, Astraia apare în mitologia greacă ca zeiță a dreptății și a inocenței. Conform mitului, Astraia a trăit printre oameni în timpul Epocii de Aur, dar, pe măsură ce răutatea s-a răspândit, ea a părăsit pământul și a fost așezată printre stele ca constelația Fecioara. Numele poartă astfel conotații de puritate, dreptate și lumină cerească.
Utilizare și forme conexe
Astraia, deși mai puțin comună decât omologul său latinizat, a fost folosită în vremurile moderne, în special în Grecia și printre cei care caută nume mitologice. Printre formele conexe se numără Aster și Astra din limba engleză, ambele având aceeași rădăcină de „stea”.