Amator

Amator este un nume latin târziu care înseamnă „iubitor (al lui Dumnezeu)”, derivat din latinescul amator („iubitor”), folosit adesea într-un context religios pentru a desemna un credincios devotat. Numele este strâns asociat cu sfântul creștin din secolul al V-lea Sfântul Amator, episcop de Auxerre în Galia (astăzi Franța). El este venerat ca sfânt în Biserica Catolică, sărbătoarea sa fiind celebrată la 1 mai.

Etimologie și context istoric

Numele Amator aparține categoriei cognomenelor latine care exprimau virtuți personale sau ocupații. În uzul creștin, numele a fost reinterpretat ca întruchipând iubirea față de Dumnezeu (amator Dei). Este atestat în principal în registrele ecleziastice medievale, reflectând popularitatea sa în rândul clerului din lumea creștină latinofonă. Desinența simplă -or semnifică un nume de agent („cel care iubește”), paralel cu nume precum Amatorius sau Amator asemănător format.

Sfântul Amator de Auxerre

Conform tradiției hagiografice, Amator s-a născut într-o familie înstărită, de rang înalt, în Auxerre. A studiat teologia sub episcopul Valerian, dar s-a căsătorit cu o femeie sfântă, mai târziu venerată ca Sfânta Marta de Langres, pentru a-și face pe plac părinților. În timpul liturghiei de nuntă, episcopul Valerian a rostit din greșeală, în locul binecuvântării nunții, slujba de sfințire pentru serviciul religios asupra lor. După aceasta, cuplul a acceptat să trăiască în continență; Marta a devenit călugăriță, iar Amator a primit tonsura clericală. Ulterior, i-a succedat lui Eladius ca episcop de Auxerre, slujind din jurul anului 388 până la moartea sa în 418.

Venerare și moștenire

Sfântul Amator este amintit ca un păstor devotat. Moaștele sale au fost mutate la Biserica Sfântul Martin din Vadans în timpul Revoluției Franceze. Cultul său este deosebit de puternic în Burgundia, iar multe biserici îi poartă numele sau păstrează moaște cunoscute sub numele de „Amadour” (de exemplu, Saint-Amand-sur-Leurre des Riches). În artă, este ocazional reprezentat cu mitră episcopală și ținând o mică biserică.

Variante și nume înrudite

Numele are câțiva înrudiți regionali, inclusiv Amatore în italiană și Amador în spaniolă. Ambele păstrează sensul esențial de „iubitor” și au fost folosite de vizigoți și de primii creștini spanioli. Moaște franceze ale Sfântului Ioan Botezătorul au păstrat, de asemenea, variații precum Amère și Atève.

• Înțeles: Iubitor (al lui Dumnezeu)
• Origine: Latină târzie
• Tip: Nume de virtute, cognomen religios
• Regiuni de utilizare: Comunități creștine medievale, în special în Galia, Italia și Spania
• Purtător notabil: Sfântul Amator, episcop de Auxerre (d. 418)