Zoé este forma franceză și maghiară a lui Zoe, un nume care înseamnă „viață” în greacă. Numele Zoe a fost adoptat de evreii elenizați ca traducere a lui Eva, conectându-l la conceptul biblic al vieții. Printre sfintele creștine timpurii numite Zoe se numără una martirizată sub împăratul Hadrian și alta sub Dioclețian. Numele era comun în Imperiul Bizantin, fiind purtat mai ales de împărăteasa Zoe Porfirogeneta (cca. 978–1050), care a domnit alături de soții săi și de sora sa. Utilizare și distribuție În țările francofone, Zoé a fost un nume feminin bine utilizat, clasându-se printre primele nume pentru fete în Franța, Belgia și Elveția. În Ungaria, Zoé este la fel de popular. Numele Zoe (și variantele Zoë, Zoey) a cunoscut o popularitate internațională larg răspândită începând din secolul al XIX-lea, în special în țările de limbă engleză, și a devenit un nume în top 100 în Statele Unite începând cu anul 2000. Forme derivate includ Zoya (ucraineană), Zoja (slovenă), Zoey (engleză) și Zoè (catalană). Personalități notabile Figuri istorice numite Zoé includ pe Zoe Karbonopsina (decedată cca. 920), împărăteasă bizantină și a patra soție a împăratului Leon al VI-lea. Numele apare și printre sfinți, precum Sfânta Zoe a Romei (decedată cca. 286). Semnificație culturală Numele Zoé întruchipează conceptul grecesc al vieții (ζωή) și și-a păstrat asocierea cu vitalitatea și trăirea intensă. În tradiția creștină, se leagă de ideea de viață veșnică, făcând puntea între figura din Vechiul Testament, Eva, și promisiunea Noului Testament a vieții prin Hristos. Semnificație: „Viață” (greacă) Origine: Greacă, prin tradiția evreiască elenizată ca traducere a Evei Tip: Prenume feminin Utilizare: Franceză, maghiară și alte limbi, inclusiv engleză, spaniolă, ucraineană, catalană, slovenă