Zephyr este un nume englezesc derivat din greaca veche Ζέφυρος (Zephyros), însemnând „vânt de vest.” În mitologia greacă, Zephyros era zeul vântului de vest, unul dintre cei patru Anemoi (zei ai vânturilor), alături de Boreas (nord), Notos (sud) și Eurus (est). Era adesea considerat cel mai blând dintre vânturi, asociat cu primăvara și cu brizele ușoare care aduc ploaie și viață nouă.MitologieConform izvoarelor antice, Zephyros a fost iubitul lui Chloris, zeița florilor, împreună creând miticele Câmpii Elisia. De asemenea, a jucat un rol în povestea lui Hyacinthus: Zephyros a provocat aruncarea discului care l-a ucis pe tânăr din gelozie față de afecțiunea lui Apollo. În mitologia romană, a fost identificat cu Favonius, iar vântul de vest era adesea înfățișat ca un tânăr purtând o mantie ușoară și împrăștiind flori.Variante ale numeluiNumele apare în multiple forme în diferite limbi. Variantele includ Zephyros, Zephyrus (forma latinizată), Zephyrinus (romană târzie), Zeferino (portugheză), Céfiro și Ceferino (spaniolă), precum și echivalentul ebraic Tzafrir. Numele englezesc modern Zephyr este rar, dar a cunoscut o utilizare ocazională, adesea ales pentru rezonanța sa poetică și mitologică.Persoane notabileDin punct de vedere istoric, numele a fost folosit mai mult ca referință mitologică decât ca nume personal. Apare și ca nume de familie. În contexte moderne, cuvântul „zephyr” (cu literă mică) denotă o briză ușoară, un termen moștenit din personificarea vântului de vest.Semnificație: Vânt de vestOrigine: GreacăTip: PrenumeRegiuni de utilizare: Lumea anglofonă, mitologia greacă