Willehad este un nume germanic vechi sau englez vechi derivat din elementele willo care înseamnă „voință, dorință” și hadu care înseamnă „luptă, bătălie”. Numele semnifică astfel ceva de genul „unul care dorește lupta” sau „dispus la luptă”.EtimologieNumele este compus din două elemente germanice comune: will- (înalta germană veche willo, engleza veche willa) „voință, dorință”, și had- (înalta germană veche hadu, engleza veche heaðu) „luptă, bătălie”. Acest tip de nume ditematic (cu două elemente) era tipic printre popoarele germanice, fiind adesea ales pentru semnificațiile lor favorabile sau eroice.Purtători notabiliCel mai cunoscut purtător este Willehad de Northumbria (c. 745–789), un misionar creștin și primul episcop de Bremen. Născut în Northumbria (în nordul Angliei de astăzi), Willehad a fost educat la York sub Egbert și a devenit prietenul eruditului Alcuin. În jurul anului 766, a călătorit în Frisia pentru a continua opera misionară a lui Bonifaciu, care fusese martirizat de frisoni în 754. După ce a predicat în Dokkum și Overijssel, a fost desemnat de Carol cel Mare în zona misionară Wigmodia, dintre râurile Weser și Elba, din 780 înainte. Eforturile sale au întâmpinat rezistență – a scăpat cu greu de moarte din mâna frisonilor – dar a persistat. În 787, Carol cel Mare l-a numit episcop de Bremen, unde a slujit până la moartea sa pe 8 noiembrie 789. Sărbătoarea lui Willehad este celebrată pe 8 noiembrie în Biserica Ortodoxă Răsăriteană și pe 9 noiembrie în Biserica Catolică.Forme varianteForma daneză Villads este un cognat direct, arătând simplificarea scandinavă regulată a lui -had în -ads. Versiunea latinizată în sursele istorice este Willehadus sau Willihad.Înțeles: „voință, dorință” + „luptă, bătălie”Origine: germanic (engleză veche/înaltă germană veche)Tip: Nume de botezRegiuni de utilizare: Istoric în Anglia, Frisia, Saxonia și Scandinavia; acum rar