Etimologie și Origini Vendel este un nume propriu maghiar, o formă a lui Wendel. La baza sa se află elementul germanic vechi wentil, însemnând „un vandal”. Vandalii au fost un trib germanic care a invadat Spania și Africa de Nord în secolul al V-lea. Numele lor tribal poate proveni de la un cuvânt care înseamnă „rătăcitor”, deși istoric a fost confundat cu venzii, un popor slav. Numele servește și ca o denumire alternativă pentru Sfântul Wendelin. Importanță Arheologică și Culturală Dincolo de Ungaria, numele Vendel este asociat în mod proeminent cu un sat din comuna Tierp, Uppland, Suedia. Cu vedere la Vendelsjön, acest sit făcea parte din Uppsala öd—o rețea de domenii care sprijineau regii suedezi medievali. Săpăturile arheologice din anii 1880 au scos la iveală 14 morminte pe sit, oferind artefacte atât de bogate încât i-au dat numele Perioadei Vendel (c. 550–790 d.Hr.). Această epocă, anterioară Epocii Vikingilor, este cunoscută pentru impresionantele înmormântări cu bărci și pentru măiestria de înaltă calitate, inclusiv căști ornamentate și arme care reflectă o elită războinică puternică. Biserica Vendel (Vendals kyrka) a fost probabil începută la sfârșitul secolului al XIII-lea în stil romanic și ulterior acoperită cu bolți de cărămidă în jurul anului 1450. Biserica este renumită pentru picturile murale din secolul al XV-lea realizate de Johannes Iwan. Context Geografic și Istoric Deși în principal un nume maghiar, cea mai puternică amprentă modernă a lui Vendel este ca nume de loc suedez. Importanța istorică a satului și bogăția arheologică găsită acolo au făcut ca numele să fie sinonim cu o perioadă de tranziție crucială în preistoria scandinavă. Înțeles: „Vandal” (trib germanic) Origine: Element germanic vechi wentil Tip: Nume propriu (maghiar), de asemenea nume de loc suedez Regiuni de utilizare: Ungaria; similar folosit ca nume de loc în Suedia