Theodorus este forma latinizată a numelui grecesc Theodoros, de la care derivă Theodore. Numele provine din elementele grecești theos care înseamnă „dumnezeu” și doron care înseamnă „dar”, având astfel sensul de „dar al lui Dumnezeu”. Această etimologie este comună cu forma feminină Dorothea, care inversează rădăcinile. Semnificația istorică și culturală Numele a fost comun în Grecia clasică și, datorită semnificației sale favorabile și venerării mai multor sfinți care l-au purtat, s-a răspândit pe scară largă în lumea creștină, în mod special printre creștinii răsăriteni. Sfinți notabili includ pe Teodor din Amasea (un soldat grec din secolul al IV-lea), Teodor din Tars (arhiepiscop de Canterbury în secolul al VII-lea) și Teodor Studitul (un călugăr bizantin din secolul al IX-lea). Numele a fost purtat și de doi papi. În Imperiul Bizantin, numele a fost popular și apare sub formele Theodore în engleză și Fyodor în rusă, printre altele. Ca nume olandez, Theodorus este forma oficială folosită pe certificatele de naștere, în timp ce forma populară Theodoor este de obicei folosită în viața de zi cu zi. Diminutivul Theo este comun în olandeză și în alte limbi. Prezența numelui în Țările de Jos reflectă popularitatea sa durabilă în țările europene cu tradiții creștine. Purtători notabili În lumea antică, mai multe figuri au purtat numele Theodorus: Theodorus din Samos, un sculptor și inventator grec din secolul al VI-lea î.Hr.; Theodorus din Cirene, un matematician grec libian din secolul al V-lea î.Hr.; și Theodorus Ateu, un filosof din secolul al IV-lea î.Hr. O listă mai extinsă include pe Theodorus din Bizanț (un sofist), Theodorus din Gadara (un retorician) și Theodorus din Asine (un filosof neoplatonician). Numele apare și printre figurile istorice, inclusiv Theodorus (un uzurpator din epoca romană) și trei țari ai Rusiei sub forma Fyodor. Forme și variante Numele are numeroase variante în diverse limbi și culturi. În amhară este Tewodros, în armeană Toros, în suedeză Teodor sau Theodor, în sârbă Todor, iar în spaniolă Teo. Omologul feminin este Theodora. Semnificație: „dar al lui Dumnezeu” Origine: Greacă, prin latinizare Tip: Prenume Regiuni de folosire: Țările de Jos (ca nume pe certificatul de naștere), istoric în contexte grecești antice și creștine Forme conexe: Theodore, Theo, Theodoor, Theodora