Etimologie și IstorieSven este un prenume scandinav derivat din supranumele nord-vechi sveinn, care înseamnă „băiat” sau „tânăr”. Forma originală nord-veche era sveinn, iar numele nu era doar un nume personal, ci și un termen pentru un servitor sau un tânăr războinic. În Suedia medievală, un sven av vapen („sven de arme”) se referea la un scutier. Numele s-a răspândit în Scandinavia și în regiunile de limbă germană, apărând variante în diferite limbi: Svend în daneză și norvegiană, și Svein în norvegiană, olandeză și germană. Numele de familie englez Swain este un înrudit. Forma finlandeză Soini și cea nord-veche Sveinn aparțin de asemenea acestei familii.Persoane NotabileSven a fost numele mai multor regi nordici, inclusiv Sven Forkbeard (circa 960–1014), rege al Danemarcei, Norvegiei și mai târziu al Angliei; fiul său Cnut cel Mare; și regi suedezi precum Sven cel Jertfitor, menționat în cronicile medievale. În epoca modernă, persoane notabile includ compozitorul finlandez Sven Einar Englund (1916–1999), prezentatorul TV elvețian Sven Epiney (născut 1972) și fostul jucător suedez de hochei pe gheață Sven Forsling.Semnificație CulturalăDeși inițial un supranume pentru un tânăr, Sven a devenit un prenume comun în toată Scandinavia. Forma feminină Svenja, deși aparent scandinavă, este cel mai frecventă în țările de limbă germană. Astăzi, Sven rămâne un nume clasic, larg folosit în Danemarca, Norvegia, Suedia, Germania și Estonia. Variantele de ortografie includ Swen, dar pronunția rămâne aceeași.Semnificație: „băiat” sau „tânăr”Origine și Tip: Supranume nord-vechi, ulterior prenumeRegiuni de Utilizare: Danemarca, Suedia, Norvegia, Germania, Estonia, Țările de JosOmonimi Regali: Regi ai Danemarcei, Norvegiei și Suediei