Shulammite (scris și Shulamite) este un nume feminin de origine ebraică, care apare de două ori în Cântarea Cântărilor din Vechiul Testament. Numele derivă din rădăcina ebraică shalom (שָׁלוֹם), însemnând „pace”. Este interpretat ca forma feminină a lui Solomon (שְׁלֹמֹה), derivat la rândul său din aceeași rădăcină, astfel că Shulammite poate fi înțeles ca „pașnică” sau „ea care îi aparține lui Solomon”. Numele este atribuit protagonistei feminine a Cântării Cântărilor, adesea numită mireasa sau iubita regelui Solomon.Identitatea și originea femeii șulamite au făcut obiectul unor dezbateri academice. Textul biblic oferă puține informații despre trecutul ei. Unii o identifică drept o șunamită, adică o femeie din Sunem, un sat din teritoriul lui Isahar. Alții leagă numele de un loc numit Șulem, care ar putea fi o variantă a lui Sunem. O altă tradiție leagă Șulem de Salem, asociind-o cu Ierusalimul. Unii cercetători propun că titlul „Shulammite” este pur și simplu o formă poetică feminină a lui „Solomon”, indicând că ea este mireasa lui Solomon, fără nicio referință geografică. Această din urmă interpretare este susținută de natura clar romantică și alegorică a Cântării Cântărilor, în care femeia este adesea înțeleasă ca mireasa regelui, fie Solomon, fie un rege figurativ.Numele Shulammite rămâne rar ca nume personal în vremurile moderne, dar povestea femeii șulamite a dăinuit în artă, literatură și teologie. Cântarea Cântărilor a fost interpretată ca o alegorie a dragostei lui Dumnezeu pentru Israel în tradiția evreiască și a dragostei lui Hristos pentru Biserică în creștinism. Femeia șulamită simbolizează puritatea, frumusețea și iubirea, iar reprezentarea ei ca femeie dintr-un mediu umil a cărei frumusețe a fascinat un rege a devenit un arhetip literar.Semnificație CulturalăPersonajul șulamitei a fost influent în cultura occidentală. Prezența ei în Cântarea Cântărilor a inspirat nenumărate opere de artă, compoziții muzicale (precum motete renascentiste care ilustrează părți ale Cântării Cântărilor) și referințe literare. Spre deosebire de alte femei biblice, care sunt adesea identificate cu linii matriarhale specifice, Șulamita întărește tema iubirii romantice înălțate împreună în cântecele biblice, nu ca un conținut în mod deschis religios.Varianta ortografică diferă între Shulammite și Shulamite din cauza diferențelor de transliterare din ebraica שׁוּלַמִּית (Šūlammîṯ). Forme înrudite ale numelui apar în diverse limbi datorită răspândirii Bibliei, de exemplu ca Shulamit sau Shulammite (nume ebraice nume Shulammit), Shlomit (care apare în alte etimologii ebraice echilibrate cu alte afinități semantice rezultând în nume), Salome – o variantă a aceluiași S cu Salome derivând în cele din urmă ca reprezentând Shalom din surse de istorie a lexicalizării care diferă contextual poate mai departe ca eponim funcțional folosit printre vorbitori redând forme distincte care sunt identice indiferent că împărtășesc filologic la rândul lor.Înțelesuri: „pașnică” sau „ea care aparține păcii”Origine: ebraicăTip: biblic, titlu de personaj feminin simbolicRegiune de utilizare: Biblie creștină, lume modernă cu distribuții variind diverse tradiții moștenind adoptarea printre limbile creștine și seculare de obicei fără efect în utilizarea cotidiană a acestoraRădăcină consonantică triconsonantală Shamems ca „pace” = ș-l-m