Rufina este un prenume feminin cu rădăcini în Roma antică, derivat ca formă feminină a lui Rufinus, care la rândul său provine din cognomen latin Rufus cu sensul de „cu părul roșu”. Numele este asociat istoric cu martiriul creștin timpuriu, mai ales prin Sfintele Rufina și Secunda, două surori martirizate la Roma în secolul al III-lea. Potrivit tradiției, ele erau fiicele unui senator roman și au suferit moartea pentru credința lor în timpul persecuției împăratului Valerian (sau posibil Dioclețian). Sărbătoarea lor este celebrată pe 10 iulie în Biserica Catolică. Numele Rufina este folosit în mai multe tradiții lingvistice, inclusiv rusă, spaniolă și română. În spaniolă și italiană, echivalentul masculin Rufino este comun. Numele poartă o asociere cu culoarea roșie, reflectând rădăcina sa latină și legându-l de numeroasele figuri istorice care poartă numele Rufus, precum regele William al II-lea al Angliei (William Rufus), cunoscut pentru părul său roșu. În Noul Testament, un bărbat pe nume Rufus este menționat de Pavel în epistola sa către romani (Romani 16:13), indicând prezența timpurie creștină a numelui. Dincolo de semnificația sa religioasă, numele este folosit și ca toponim, referindu-se la comuna Rufina din Toscana, Italia, cunoscută pentru podgoriile și bisericile sale istorice. În țările vorbitoare de spaniolă, Rufina rămâne un nume tradițional, dar relativ rar, apărând uneori în literatură și folclor. Atractivitatea durabilă a numelui constă în îmbinarea antichității clasice, a moștenirii creștine și a simbolismului cromatic cald. Semnificație: Forma feminină a lui Rufinus; în cele din urmă din latinescul rufus însemnând „cu părul roșu” Origine: Romană, prin cognomina romane antice Tip: Prenume Utilizare: Rusă, spaniolă, italiană, română