Priscilla este un prenume feminin de origine romană, derivat în cele din urmă din latinescul priscus, care înseamnă 'străvechi' sau 'venerabil'. Este un diminutiv al numelui Prisca. Numele apare pentru prima dată în Noul Testament, unde este purtat de Priscilla (cunoscută și ca Prisca), o creștină timpurie proeminentă care, împreună cu soțul ei Aquila, l-a găzduit pe apostolul Pavel în Corint și l-a învățat pe predicatorul Apolo (Fapte 18). Numele este asociat și cu Priscilla și Maximilla, două profetese influente în mișcarea montanistă din secolul al II-lea d.Hr., care punea accent pe revelații carismatice. Etimologie și Istorie Rădăcina Priscus este un cognomen roman care înseamnă 'străvechi', un element comun în numele latinești. Forma greacă Priskilla apare în Septuaginta și în manuscrisele Noului Testament. Numele a fost revigorat în țările de limbă engleză în timpul Reformei Protestante, câștigând o popularitate deosebită printre puritani, care prețuiau numele din Noul Testament datorită autorității lor biblice. Apare în Regina Zânelor (1596) a lui Edmund Spenser, marcând apariția sa în literatura engleză. Semnificație Culturală În secolul al XIX-lea, numele a fost popularizat de poemul lui Henry Wadsworth Longfellow din 1858, Pețirea lui Miles Standish, care conține un personaj pe nume Priscilla. Secolul al XX-lea a cunoscut un interes reînnoit prin actrița Priscilla Lane (1915–1995) și Priscilla Presley (născută în 1945), soția lui Elvis Presley. Numele a fost folosit constant în culturile engleză, franceză și italiană, printre altele. Semnificație: 'Străvechi' sau 'venerabil' (din latinescul priscus) Origine: Diminutiv al numelui roman Prisca Tip: Prenume feminin Regiuni de utilizare: Engleză, franceză, italiană, contexte biblice