Pons este forma franceză a numelui de familie roman Pontius. Numele Pontius are în sine o etimologie complexă: probabil derivă din limba oscană, limba poporului samnit care locuia în sudul Italiei înainte de ascensiunea Romei. În oscană, numele ar fi putut însemna „al cincilea”, fiind un cognat al latinului Quintus (care înseamnă la rândul său „al cincilea”). O altă origine posibilă este numele geografic Pontus, regiunea antică de pe coasta de sud a Mării Negre (azi Turcia), care, la rândul său, provine din grecescul „mare” (pontos). Cel mai cunoscut purtător al numelui de bază Pontius este Pontius Pilatus, prefectul roman al Iudeei care a prezidat procesul lui Isus conform Noului Testament. Semnificație culturală Ca formă vernaculară franceză, Pons a fost folosit în principal în Franța, deși rămâne rar în epoca modernă. Este un prenume, care nu trebuie confundat cu structura omonimă a trunchiului cerebral (așa-numitul pons, din latină pentru „pod”), numită de anatomistul italian Costanzo Varolio. Legăturile religioase și istorice ale numelui cu Pontius Pilatus i-au conferit o moștenire sumbră și complexă, fiind uneori evitat de creștinii devotați în trecut, dar ocazional folosit în familii catolice. Forme înrudite Forme variante în alte limbi romanice includ Ponç în catalană, Ponzio în italiană și Poncio în spaniolă. Latinul original Pontius persistă în tradiția biblică latină. Semnificație: Derivat din Pontius (probabil „al cincilea” sau „mare”) Origine: Forma franceză a unui nume de familie roman (rădăcini oscane) Tip: Prenume (masculin) Regiuni de utilizare: Franța