Pema este un nume tibetan care înseamnă „lotus”, derivat din cuvântul sanscrit padma prin texte budiste tibetane. Este forma tibetană a numelui Padma, un nume cu rădăcini adânci în simbolistica hindusă și budistă. În tibetană, se scrie པད་མ (Wylie: pad ma) și este folosit pentru toate genurile.Etimologie și semnificație culturalăCa împrumut direct din sanscrita padma – care apare și în scrierea tibetană ca པདྨ – numele întruchipează puritatea simbolică a lotusului, iluminarea și nașterea divină. În cosmologia hindusă, lotusul a ieșit din buricul lui Vishnu purtându-l pe zeul Brahma, în timp ce în budism, lotusul reprezintă mintea nepătată care se ridică din noroiul samsarei.Purtători istorici și religioșiPema este comun printre profesorii și sfinții budiști tibetani. Figuri notabile includ:Pema Lingpa (1450–1521), un sfânt și descoperitor de comori (tertön) bhutanez al tradiției Nyingma.Nyala Pema Dündul (1816–1872), un profesor de Dzogchen și budism tantric în estul Tibetului.Pema Chödrön (născută în 1936), o călugăriță budistă tibetană americană a tradiției Shambhala, cunoscută pe scară largă pentru învățăturile sale despre meditație și compasiune.Jetsun Pema (născută în 1990), actuala regină consoartă a Bhutanului, simbolizând patronajul regal al numelui.Numele apare în aproape fiecare linie de reîncarnări din Tibet, de la XII Tai Situpa, Pema Tönyö Nyinje (născut în 1954), până la al 12-lea Gyalwang Drukpa, Jigmet Pema Wangchen (născut în 1963). Istoric, a fost și numele mai multor regine bhutaneze, inclusiv Pema Dechen (1918–1991), a treia regină consoartă.Utilizare și varianteÎn afara Tibetului, numele apare în limbi hramice înrudite: telugu folosește Padma și derivatul său Padmini, în timp ce khmer are Botum. În ciuda originii sale sanscrite, Pema este aproape exclusiv tibetan în practica modernă a numelor proprii.Informații cheieSemnificație: „lotus”Origine: tibetană (împrumut din sanscrita padma)Tip: Nume propriu, unisexRegiuni de utilizare: Tibet, Bhutan, diaspora budistă himalayană