Nino este un nume feminin folosit în principal în Georgia, cu etimologie incertă. Se crede că derivă dintr-o formă feminină greacă a lui Ninos, probabil legată de numele orașului asirian antic Ninive, sau de o rădăcină semitică mai largă. Numele a câștigat proeminență datorită Sfintei Nino (uneori numită Sfânta Nina), o femeie de limbă greacă din Asia Mică care, conform tradiției, a introdus creștinismul în Regatul Iberia (Georgia modernă) la începutul secolului al IV-lea. Ea este venerată ca sfântă și este adesea creditată cu convertirea regelui Mirian al III-lea și a reginei Nana, ducând la creștinarea Georgiei. Numele ei a devenit astfel profund înrădăcinat în identitatea religioasă și culturală georgiană. Conexiunea cu mitologia greacă și asiriană antică este indirectă: Ninos este fondatorul legendar grec al Ninivei, soțul reginei Semiramis. Semiramis însăși este o figură legendară, probabil bazată pe regina asiriană istorică Shammuramat, care a domnit ca regentă pentru fiul ei în secolul al IX-lea î.Hr. Numele ei poate proveni dintr-o limbă semitică însemnând „cer înalt". De-a lungul timpului, Nino a devenit o adaptare georgiană comună a numelui creștin siriac sau grec asociat cu iluminatorul. În ciuda statutului său venerat, numele Nino nu este un diminutiv, ci stă independent. El a generat mai multe variante afectuoase sau regionale: Ninutsa, Nitsa și Nutsa sunt diminutive georgiene, în timp ce Nina 3 este folosit în rusă și Nune în armeană. Ca nume feminin tipic georgian, Nino este rar în afara Georgiei, dar rămâne popular pe plan intern, fiind adesea dat în cinstea moștenirii creștine a națiunii.