Nilus este forma latinizată a numelui grecesc Neilos, care este și numele grecesc al fluviului Nil. Etimologia lui Neilos este incertă, dar poate proveni dintr-o rădăcină semitică însemnând „râu”. Această legătură cu Nilul conferă lui Nilus o semnificație geografică și mitologică puternică, deoarece în mitologia greacă Neilos era zeul fluviului Nil, fiul lui Okeanos (oceanul primordial) și al lui Thetys (o Titanidă). Etimologie Nilus intră în onomastica europeană prin adoptarea latină a grecescului Neilos. Numele grecesc în sine a fost legat de fluviul Nil, cu posibile origini semitice dintr-un cuvânt care înseamnă „valea râului” sau pur și simplu „râu”. În latină, Nilus a devenit numele standard pentru Nil și a fost folosit și ca nume personal în perioadele romană și bizantină. Purtători notabili Mai mulți sfinți notabili poartă numele Nilus. Sfântul Nilus din Sinai a fost un ascet din secolul al V-lea și discipol al lui Ioan Gură de Aur care a scris despre spiritualitatea creștină. Un altul este Sfântul Nilus cel Tânăr (c. 910–1005), un călugăr bizantin care a întemeiat Mănăstirea Sfântul Nilus la Grottaferrata, lângă Roma, după ce a fugit de persecuția islamică. Numele continuă să fie folosit în tradițiile ortodoxe orientale. Limbă și cultură Nilus se găsește în principal în contexte istorice și în cadrul tradițiilor religioase. În spaniolă, varianta Nilo este folosită, derivată din forma latină. Grafia învechită în engleză ca „Nilus” pentru fluviul Nil reflectă împrumutul direct al numelui latin. Semnificație: Fluviul Nil, posibil semitic pentru „râu”. Origine: Forma latinizată a grecescului Neilos. Tip: Nume de persoană, denumire de fluviu și figură mitologică. Regiuni de utilizare: Roma antică, creștinismul timpuriu.