Mstislav este un prenume masculin slav vechi, folosit în principal în tradițiile cehă și rusă, compus din elementele mĭstĭ care înseamnă „răzbunare” și slava care înseamnă „glorie”. Astfel, numele semnifică „răzbunare și glorie”, reflectând etosul războinic al nobilimii slave timpurii. Etimologie și istorie Rădăcina slavă mĭstĭ (înrudită cu latinescul vindicta și cu germana veche de sus wīzan) transmite conceptul de răzbunare sau dreptate, în timp ce slava este un al doilea element comun în nume slave precum Vladislav și Veaceslav, denotând faimă sau renume. Cea mai veche formă înregistrată a numelui este Mĭstislavŭ în slava veche orientală. Mstislav apare în Cronica Primară ca unul dintre numeroasele nume princiare ale dinastiei Rurik. Varianta sa polonă este Mścisław, iar echivalentele feminine includ Mstislava și Mścisława. Purtători notabili Mstislav de Cernigov (d. 1036), fiul lui Vladimir cel Mare, cunoscut și ca Mstislav cel Viteaz. Mstislav I al Kievului (d. 1125), sau Mstislav cel Mare, ultimul mare principe care a condus Rusia Kieveană unită, potrivit unor istorici. Mstislav cel Fără Ochii (d. 1178), principe de Rostov și Novgorod. Mstislav Rostislavici (d. 1180), cunoscut ca „cel Viteaz”, principe de Smolensk. Mstislav Mstislavici (d. 1228), sau „Mstislav cel Îndrăzneț”, principe proeminent al Novgorodului. Mstislav Dobujinski (1875–1957), pictor și scenograf ruso-lituanian activ în Epoca de Argint. Mstislav Keldâș (1911–1978), matematician și fizician sovietic, figură cheie în programul spațial sovietic. Distribuție și variante Numele a intrat în declin de la Evul Mediu, devenind neobișnuit în afară Rusiei și Republicii Cehe. În contexte moderne, este folosit preponderent în discursul istoric sau ca nume tradițional revigorat. Pentru purtătorii contemporani, poartă adesea o conotație arhaică sau de înaltă clasă socială. Înțeles: „răzbunare și glorie” Origine: slavă (slava veche orientală) Tip: nume compus Folosire: cehă, rusă (istoric polonă)