Monna este un prenume feminin în limba engleză, folosit mai proeminent în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea ca o variantă rară a numelui irlandez Mona.Originea ultimă a lui Monna se găsește în numele celtic Muadhnait, din cuvântul poetic din irlandeza veche muad însemnând „nobil, bun” combinat cu un sufix diminutival, dând sensul de „micul nobil”. Acest lucru leagă Monna de Sfânta Muadhnait din secolul al VI-lea, sora Sfântului Mo Laisse, cunoscută din hagiografia irlandeză. Călătoria fonetică de la Muadhnait prin irlandeza veche, irlandeza medie și anglicizare a dat naștere unor forme precum Monat și Mona 1, de care Monna este înrudită. În plus, forma Moyna apare în înregistrări anglicizate.Dincolo de derivarea celtică, numele Mona a fost influențat de cultura italiană prin pictura lui Leonardo da Vinci, Mona Lisa. În acest caz, cuvântul „mona” este o contracție a lui ma donna („doamna mea”) în italiană și, de asemenea, seamănă cu monos („unul”) în greacă; aceste asocieri încrucișate au fost suficiente în perioada medievală pentru ca Mona anglicizată să câștige curent cultural de sine stătătoare. Monna apare ca o variantă ortografică engleză particulară, folosită în principal pentru sunetul său mai moale sau distinctivitatea vizuală. Wikipedia descrie Monna ca un nume rar, indiferent de origine.Purtători NotabiliJurnaliști și artiști interpreți sunt înregistrați printre purtătorii prenumelui; ocazional, apare și numele de familie Monna. Printre femeile proeminente numite Monna se numără Monna Tandberg (1939–2025), apreciată actriță norvegiană, și nume care folosesc Monna în mod similar: pianista și actrița María Luisa Fernández a adoptat pseudonimul Monna Lissa. Cântăreața Emma Romero a folosit Monna Bell ca nume artistic. Printre posesorii numelui de familie se numără trăgătorul sportiv italian Paolo Monna (născut în 1998), matematicianul Antonie Frans Monna, istoric și prepozit în Utrecht, și jucătorul de baseball Tetsuhiro Monna. Deoarece mulți imigranți au identificat aceste forme, numele de familie abundă în linii naționale distincte.Context CulturalConform bazelor de date de recensământ pentru America de Nord și înregistrărilor britanice, Monna apare mai frecvent în perioada victoriană pentru adoptarea diminutivelor, în timp ce înregistrările moderne de nume arată o renaștere a familiarității datorită picturii italiene Roris, deși Monna reiese doar ca raritate. Cognații apar în înregistrări celtice și din irlandeza veche, utilizate anterior în biserici timpurii.Semnificație: „micul nobil” din irlandezul Muadhnait, plus greacă/italiană – „unul” sau „doamna mea”.Origine: irlandeză (rădăcini în irlandeza veche și ortografie anglicizată).Tip și regiuni: Prenume feminin cu utilizare în limba engleză; de asemenea, Europa de Sud, Japonia etc.