Miriam (ebraică: מִרְיָם, 'rebeliune') este un nume biblic care apare în Vechiul Testament ca sora mai mare a lui Moise și a lui Aaron. În Cartea Exodului, ea este descrisă ca o profetesă care a vegheat asupra pruncului Moise în timp ce fiica lui Faraon l-a scos din Nil. Potrivit Talmudului, Miriam este una dintre cele șapte mari profetese ale Israelului, iar Midrașul îi atribuie conducerea femeilor din Israel la sărbătorirea Exodului și învățarea Torei către femei. Etimologie Numele ebraic Miryam este de origine incertă. Unii cercetători sugerează că derivă dintr-un element egiptean care înseamnă 'iubită' sau 'rebeliune', în timp ce alții îl leagă de cuvântul ebraic 'mar' care înseamnă 'amar'. Indiferent, Reforma Protestantă a văzut numele Miriam readus în uz ca nume creștin englezesc alături de Mary, în special în comunitățile puritane. Purtători Notabili Tradiția musulmană o onorează pe Maryam (forma arabă) ca mama lui Isus, care s-a dedicat slujirii templului. Dincolo de timpurile biblice, Regina Miriam a Ungariei (sec. XIII) a fost o prințesă a dinastiei Árpád. Miriam Makeba, o cântăreață sud-africană și activistă pentru drepturile civile, a popularizat numele în timpurile moderne. Semnificație Culturală Numele a fost predominant evreiesc, dar s-a răspândit în comunitățile creștine din întreaga lume. Un cântec celebru pentru copii, 'Dansul Miriei' (relevant la cântecul biblic de victorie), reflectă moștenirea sa de conducătoare spirituală și muzicală. Semnificație: 'rebeliune' sau 'amar' (posibil origine egipteană) Origine: ebraică Tip: prenume biblic Regiuni de utilizare: engleză, ebraică, germană, scandinavă, slavă În texte religioase: Vechiul Testament, menționată ca profetesă