Megaera este forma latinizată a numelui grecesc Μέγαιρα (Megaira), derivat din verbul μεγαίρω (megairo) care înseamnă „a invidia”. În mitologia greacă, Megaera era una dintre Erinye (sau Furii), zeitățile htonice feminine ale răzbunării. Potrivit Bibliotheca Classica, Erinyele sunt de obicei trei la număr: Tisiphone, Megaera și Alecto. În unele tradiții, Megaera și surorile ei s-au născut din sângele lui Uranus după castrarea acestuia de către Cronos; în altele, ele sunt fiicele lui Nyx (Noaptea) și ale lui Acheron (râul durerii). Semnificație Culturală Numele Megaera a căpătat un sens figurat în multe limbi europene, referindu-se la o femeie răutăcioasă și irascibilă. De exemplu, franceza folosește mégère, italiana megera, iar greaca modernă μέγαιρα în acest sens. Această utilizare subliniază moștenirea durabilă a figurii mitologice ca arhetip al răzbunării. Numele nu trebuie confundat cu Megara, soția lui Heracle în mitul grec. Semnificație: „a invidia” (greacă) Origine: mitologie greacă Tip: prenume Regiuni de utilizare: în principal în contexte clasice; forme derivate folosite în limbile romanice și slave Nume înrudite: Megaira (greacă originală)