Martti este forma finlandeză a numelui Martin, care derivă din numele roman Martinus, la rândul său provenind din Martis, genitivul lui Mars, zeul roman al războiului. Numele a câștigat o popularitate creștină largă datorită Sfântului Martin de Tours, un episcop din secolul al IV-lea, cunoscut pentru compasiunea sa, legenda relatând că și-a împărțit mantia cu un cerșetor. În Evul Mediu, Martin a devenit un nume comun în toată Europa, iar varianta sa finlandeză, Martti, l-a urmat. Semnificație geografică și culturală În Finlanda, numele Martti are o prezență notabilă în toponimie. Districtul IV al orașului Turku este cunoscut și sub numele de Martti (suedeză: Martinsbacken), o zonă centrală de pe malul estic al râului Aura. Acest district se centrează în jurul bisericii Martinkirkko, numită după Martin Luther (numit Martti Luther în finlandeză), reflectând moștenirea luterană adâncă a Finlandei. Districtul este una dintre cele mai mici, dar cele mai scumpe zone rezidențiale ale Turku, cu o populație de peste 4.000 de locuitori, predominant vorbitori de finlandeză. Forme variante Martti împărtășește aceeași rădăcină cu mai multe forme înrudite în Europa. În alte limbi, variantele includ Martinus (olandeză), Mattin și Matxin (bască), Martin (suedeză), Martí (catalană) și Tin (croată). Semnificație: „al lui Marte” sau „dedicat lui Marte” Origine: romană, latină (Martinus) Tip: Prenume, masculin Regiuni de utilizare: Finlanda (și minoritatea vorbitoare de suedeză) Înrudite: Martin, Martti (nume de loc în Turku)