Maria este un prenume feminin folosit în numeroase limbi, inclusiv armeană, bască, bulgară, catalană, corsicană, daneză, neerlandeză, engleză, estonă, feroeză, finlandeză, frizonă, germană, greacă, italiană, norvegiană, occitană, poloneză, portugheză, română, rusă, sardă, suedeză, ucraineană și în Bibliile greacă și latină. Este forma latină a grecescului Μαρία (Maria), din ebraicul מִרְיָם (vezi Maria). Forme înrudite includ varianta engleză Marie, varianta finlandeză Marja și diminutive precum Mariella (italiană), Marietta (poloneză) și Mia (neerlandeză). Etimologie și origini Numele derivă în cele din urmă din numele ebraic Miriam. În Noul Testament, atât Maria (greacă: Μαρία) cât și Mariam (Μαριάμ) apar ca forme ale numelui, reflectând siriaco-aramaicul Maryam. După răspândirea creștinismului, numele s-a impus în forma latină Maria, fiind folosit pentru Fecioara Maria, mama lui Iisus. În plus, Maria a fost folosit ca formă feminină a numelui roman Marius (din gens Maria), contribuind la popularitatea sa. Utilizarea medievală și modernă în limbile germanice este adesea legată de elementul germanic *mar-, care înseamnă „faimos”. Semnificație istorică și culturală În unele țări europene, în special Germania, Polonia și Italia, Maria a fost folosit și ca nume masculin de mijloc, o tradiție înrădăcinată în devoțiunea catolică. Două regine conducătoare ale Portugaliei au purtat acest nume: Maria I (1734–1816) și Maria II (1819–1853). Împărăteasa Maria Terezia (1717–1780) a fost numită după mama sa; moștenirea domeniilor habsburgice a declanșat Războiul de Succesiune Austriacă. Distribuție geografică și variante Maria este ubicuu în Europa și în fostele colonii europene. În multe limbi rămâne forma principală – de exemplu, în italiană, spaniolă, portugheză, germană și poloneză. Forma engleză Mary a apărut ca formă paralelă din aceeași rădăcină. Diminutivele includ Mariella și Marietta, în timp ce culturi precum catalana folosesc Mariona sau Ona 2. Varianta arabă Maryam este comună în regiunile majoritar musulmane. Date cheie Semnificație: Derivat din ebraicul Miriam; de asemenea, legat de elementul germanic *mar- („faimos”) Origine: În cele din urmă ebraică, prin greacă și latină Tip: Prenume feminin; ocazional nume masculin de mijloc Regiuni majore de utilizare: Majoritatea Europei influențate de creștinism și a Americilor