Lyonors este un nume de fată din legenda arthuriană, probabil derivat din engleza medievală lyon care înseamnă „leu”. Apare pentru prima dată în compilația din secolul al XV-lea a lui Sir Thomas Malory, Le Morte d'Arthur, unde o femeie numită Lyonors are un copil cu regele Arthur. În această lucrare, ea este distinctă de doamna Lyonesse, care este salvată de Sir Gareth. Numele și varianta sa Lionors au fost folosite sporadic în literatura ulterioară. Apariții literare În relatarea lui Malory, Lyonors este menționată pe scurt ca mama fiului lui Arthur, Borre (sau Loholt, în funcție de sursă). Povestea are loc când Arthur este înc-un tânăr rege, la începutul domniei sale. Mai târziu, în poezia din 1872 a lui Alfred Tennyson, Gareth and Lynette, numele este dat surorii Lynettei (fecioara care îl ghidează pe Gareth). În versiunea lui Tennyson, Lyonors — contrar lui Malory — nu este cea salvată; acel rol este jucat de sora ei, Lyonesse. Etimologie și variante Rădăcina numelui, engleza medievală lyon (leu), sugerează ferocitate sau noblețe pentru purtător. Cele mai vechi ortografii alternează între Lyonors și Lionors; grafia lionors poate fi influențat percepția personajului ca o leoaică. Astăzi, numele rămâne extrem de rar în afara operelor ficționale și este întâlnit mai ales printre entuziaștii arturieni. Influențe franceze și ulterioare Deși în principal englezesc, unele romanțe franceze menționează și forme precum Lyoni sau Lionor. În versiunile franceze timpurii (înainte de Malory), un personaj numit Leonor sau Lyonor apare ca fiică a regelui Cornwall — acestea sunt distincte de povestea cu Garland. În general, prezența numelui este scheletică: pur literară, pur medievală și niciodată cu adevărat populară. Semnificație: „Leu” Origine: engleză medievală / arthuriană Tip: inventat de scriitorii Malory (sec. al XV-lea) și ulterior reutilizat de Tennyson (sec. al XIX-lea) Regiuni de utilizare: surse literare în Anglia (și unele analogii franceze continentale), fără utilizare modernă, cu excepția numelor creative