Lamech este un nume de origine Vechiului Testament, purtat de două figuri antediluviene distincte în cartea Genezei. Sensul numelui este incert, dar o interpretare sugerează că provine dintr-o rădăcină ebraică ce înseamnă „a face să fie jos” sau „a fi jos”, posibil exprimând umilință sau disperare. O altă ipoteză îl leagă de un cuvânt semitic pentru „puternic”. Prezența duală biblică a lui Lamech face din acest nume unul care se situează atât pe linia blestemată a lui Cain, cât și pe linia dreaptă a lui Set, culminând cu patriarhul Noe.Etimologie și context genezicPrimul Lamech apare în Geneza 4:18–24 ca descendent al lui Cain. El este tatăl lui Iabal, Iubal și Tubal-Cain și este cunoscut pentru lăudăroșenia sa violentă consemnată ca „Cântecul sabiei” — un pasaj în care declară: „Am ucis un om pentru rana mea, un tânăr pentru vânătaia mea” (v. 23). Acest Lamech a amplificat evident păcatul strămoșului său, introducând poligamia și răzbunarea profană.Al doilea Lamech, din Geneza 5:25–31, coboară din Set și este tatăl lui Noe. La nașterea fiului său, l-a numit profetic Noe (odihnă), spunând: „Acesta ne va mângâia de lucrul nostru și de truda mâinilor noastre, din pricina pământului pe care l-a blestemat Domnul”. Acest Lamech a trăit 777 de ani, un număr de mare misticism în Biblie. Interesant, lectura alternativă a Septuagintei sugerează o formă mai apropiată de