Junius este un nume de familie latin (latină: Iūnius) cu origini care ajung până la Roma antică. Este derivat de la numele zeiței romane Juno, regina zeilor, combinat cu sufixul adjectival comun -ius, dând semnificația „aparținând Juno” sau „descendent al Juno”. Numele aparține unei vechi ginți (clan) patriciene care a jucat un rol proeminent în istoria Romei timpurii. Context istoric Cel mai legendar purtător al numelui este Lucius Junius Brutus, nepotul ultimului rege roman, Tarquinius Superbus. Potrivit relatărilor antice, Brutus a condus rebeliunea care a răsturnat monarhia în 509 î.Hr., întemeind Republica Romană, și a devenit unul dintre primii săi consuli. Numele său a devenit sinonim cu lupta împotriva tiraniei. Secole mai târziu, Marcus Junius Brutus (85–42 î.Hr.), un alt descendent al ginții Junia, a imortalizat numele conducând conspirația care l-a asasinat pe Iulius Caesar în Idea lui Martie din anul 44 î.Hr., susținând că și el apăra Republica de un potențial monarh. Răspândire și nume asemănătoare Forma latină originală era scrisă atât Junius, cât și forma arhaică Iūnius. A fost purtat ca praenomen (rarcori) și, mai frecvent, ca nomen (nume de familie). Echivalentele feminine Junia și Iunia apar și ele din timpuri străvechi. Deși limitat ca prenume în afara Italiei timp de secole, renașterea modernă a numelor romane a dus la utilizarea ocazională ca alegere forțată, clasică. Semnificație: aparținând Juno Origine: latin, de la zeița Juno Tip: nume de familie folosit ca prenume Regiuni de utilizare: Roma antică, ocazional Europa/America modernă