Certificat de Nume
Iob
Masculin
Greek Bible, Latin Bible
Semnificație și Origine
Iob este forma latină și greacă biblică a numelui Iov, derivată din ebraicul ʾIyyov. În Vulgata (traducerea latină a Bibliei) și în Septuaginta (Vechiul Testament grecesc), numele apare ca Iob pentru figura centrală a Cărții lui Iov, un om drept care îndură încercări grele, păstrându-și credința în Dumnezeu. Forma greacă Iṓb și latina Iob reflectă transliterarea originalului ebraic, sufixul -b reprezentând terminația ebraică. Etimologie Forma latină Iob provine din greaca veche Ἰώβ (Iṓb), care la rândul său este un împrumut din numele ebraic biblic אִיּוֹב (ʾIyyov). Numele ebraic este interpretat în general ca însemnând „persecutat” sau „urat”, în concordanță cu experiențele personajului din narațiunea biblică. În traducerea Vulgatei, atribuită istoric lui Ieronim, numele este consemnat ca Iob ca formă de bază pentru declinări, dar diverse variante de ortografie, precum Jōb, Ijōb și Iōbus (cu sufixul extins de tip grecesc -us), apar și ele în manuscrise de-a lungul Evului Mediu. Semnificație culturală În afara contextului biblic, Iob apare și ca nume de familie italian, în special din regiunea Friuli din nord-estul Italiei. Ca nume de familie, Iob provine din versiunea friulană a numelui personal Giobbe (forma italiană a lui Iov) și urmează tiparul de numire comun în acea zonă, unde patronimele biblice au fost adoptate ca nume de familie ereditare. Numele se găsește în principal printre familiile de origine friulană și este considerat relativ rar în onomastica italiană. Forme înrudite Pe lângă utilizarea sa în latină și greacă, numele biblic Iov a dat naștere la numeroase forme în alte limbi. Acestea includ: în tigrină Eyob, în persană Ayoub, în urdu Ayub, în arabă coranică Ayyub, în neerlandeză Job și în poloneză babiloniană Hiob. Fiecare reflectă transliterarea originalului ebraic în seturile locale de caractere și structurile fonetice, incluzând uneori schimbarea „J” inițial în alte consoane sau modificări vocalice. Înțeles: „Persecutat, urât” (din ebraicul ʾIyyov) Origine: Transcriere latină și greacă a ebraicului אִיּוֹב (ʾIyyov), prin grecescul Ἰώβ (Iṓb) Tip: Transliterare biblică folosită pentru profetul Iov în Bibliile latine și grece Regiuni de utilizare: Texte latine antice și bisericești, nume de familie italiene din Friuli
Înapoi