Inanna este zeița sumeriană antică a iubirii, fertilității și războiului, al cărei nume provine probabil de la sumerianul nin-an-a(k), însemnând „doamna cerurilor” – de la nin („doamnă”) și forma genitivală a lui an („cer, firmament”). A fost una dintre cele mai proeminente zeități din panteonul mesopotamian, venerată inițial în Sumer și mai târziu asimilată în culturile akkadiană, babiloniană și asiriană sub numele de Ishtar. Inanna era asociată cu o gamă largă de domenii, inclusiv puterea politică, legea divină, senzualitatea și procreația. Titlul său principal era „Regina Cerurilor”, și era zeița patronă a complexului templului Eanna din orașul antic Uruk, primul său centru religios principal. În Urukul arhaic, era venerată în trei forme distincte: Inanna dimineții (Inana-UD/hud), Inanna serii (Inanna sig) și Inanna princiară (Inanna NUN), primele două reflectând fazele planetei asociate cu ea, Venus. Cele mai emblematice simboluri ale sale includ leul și steaua cu opt colțuri. În mitologia sumeriană, coborârea Inannei în infern este una dintre cele mai faimoase povești. Ea a pășit pe tărâmul sorei sale, Ereshkigal, care a omorât-o. Prin mijlocirea zeului Enki, Inanna a fost înviată, dar a fost forțată să trimită un substitut în locul ei; în cele din urmă l-a ales pe soțul ei, zeul ciobanilor Dumuzi (cunoscut mai târziu ca Tammuz), să coboare în infern pentru jumătate de an. Purtători notabili în opere științifice Inanna nu a fost niciodată un nume uman, ci un teonim; cu toate acestea, apare frecvent în literatura cuneiformă și în lucrări științifice ulterioare. Cultul ei s-a stins după ascensiunea creștinismului și islamului, dar rămâne un subiect de studiu în istoria Orientului Apropiat antic, mitologie și teologia feministă. Semnificație culturală Mitologia Inannei a influențat tradițiile religioase și literare ulterioare. Coborârea ei în infern rezonează cu teme ale morții și renașterii întâlnite în poveștile Persefonei din mitologia greacă și arhetipul zeului muribund care învie. Echivalența cu Ishtar o leagă și de Biblie, unde se fac referiri la „Regina Cerurilor” și la închinarea lui Tammuz (Ieremia 7:18, Ezechiel 8:14). Mișcările neopăgâne și New Age contemporane se inspiră ocazional din Inanna ca simbol al feminității și suveranității divine. Semnificație: „Doamna cerurilor” Origine: Sumeriană Tip: Teonim (nume divin), rar folosit ca nume personal Regiuni de utilizare: Mesopotamia antică (Sumer, Akkad, Babilon, Asiria) Simboluri: Leul, steaua cu opt colțuri; asociat cu planeta Venus Consort: Dumuzid (Tammuz)