Ham este un nume masculin din Vechiul Testament, purtat de unul dintre cei trei fii ai lui Noe, alături de Sem și Iafet. Numele înseamnă „fierbinte, cald” în ebraică, reflectând o posibilă legătură cu noțiunea de căldură sau cu sudul, așa cum apare în geografia semitică antică. Context biblic și descendență Potrivit Genezei (capitolele 5–10), Ham a fost tatăl lui Cuș, Mizraim, Put și Canaan și este considerat în mod tradițional progenitorul popoarelor Africii și Canaanului. Narațiunea biblică include episodul controversat al lui Ham care își vede tatăl gol după potop (Geneza 9:20–27), ceea ce l-a determinat pe Noe să-l blesteme pe Canaan, fiul lui Ham. Acest pasaj a fost subiectul unor dezbateri teologice de-a lungul istoriei și a fost interpretat în diferite moduri de către diferite tradiții. Tabla Națiunilor din Geneza 10 plasează descendenții lui Ham în Egipt (Mizraim), Cuș (adesea asociat cu Nubia sau Etiopia), Put (probabil Libia) și Canaan. Astfel, numele Ham poartă conotații istorice și etnice puternice legate de aceste regiuni. Variante de utilizare În originalul ebraic biblic, numele este scris Cham, iar această formă este folosită și în unele traduceri englezești și lucrări istorice (de exemplu, ortografia latinizată). Varianta Cham apare în alte limbi și contexte. Ca nume personal, Ham nu a fost la fel de comun ca numele fraților săi, dar apare ocazional în comunități religioase sau în familii care cinstesc patriarhii biblici. Înțeles: „fierbinte, cald” în ebraică Origine: Biblic Tip: Prenume Utilizare: Biblia în limba engleză, contexte religioase