Ezer, în context biblic, este un nume masculin găsit în Vechiul Testament, derivând din rădăcina ebraică עָזַר (ʿāzar), care înseamnă „a ajuta.” Acest nume aparține câtorva personaje minore din Biblia ebraică. Un purtător notabil este Ezer, un fiu al lui Efraim (1 Cronici 7:21), deși unele versiuni diferă. Un alt Ezer este un bărbat din tribul lui Iuda (1 Cronici 4:4). Deși numele nu este comun, poartă conotația pozitivă de asistență sau sprijin. Este important să se facă distincția între acest nume și numele biblic fără legătură Ezer 1, care are o altă ortografie ebraică (אָצַר, ʾāṣar) și înseamnă „păstrat.” Cele două nume sunt omografe în engleză, dar distincte ca origine și sens ebraic. Folosire Ezer este utilizat în principal în contexte religioase și academice datorită asocierilor sale biblice. Apare în traducerile englezești ale Bibliei ca nume al mai multor figuri, deși este rareori adoptat ca prenume modern. Înțeles: „ajutor” (din ebraica עָזַר, ʿāzar) Origine: ebraică Tip: prenume Regiuni de utilizare: Biblia în engleză, Biblia ebraică