Engelbert este un prenume masculin de origine germană veche, derivat din elementele angil, referindu-se la tribul germanic al Angliilor, sau engil însemnând „înger", combinate cu beraht însemnând „strălucitor". Numele poartă astfel conotațiile de „strălucitor ca un Angl” sau „înger strălucitor”. O formă înrudită este numele Angilbert, unde primul element este fără ambiguitate angil.Purtători notabili și context istoricIstoric, numele Engelbert a fost purtat de mai mulți nobili și clerici medievali, în special în Sfântul Imperiu Roman. Printre cei mai notabili se numără Sfântul Engelbert, arhiepiscopul de Köln din secolul al XIII-lea, care a fost ucis de asasini în 1225. Conform tradiției catolice, este venerat ca martir, iar sărbătoarea sa este pe 7 noiembrie. O altă figură importantă este Engelbert, duce de Carintia (mort în 1141), care a deținut și margrafiatul Istriei. Fiul său, Engelbert al III-lea, margraf de Istria (mort în 1173), a continuat linia. Numele apare și printre conții de Berg, conții de Marca și casa de Arenberg, reflectând popularitatea sa printre nobilimea germană.Semnificație culturalăEngelbert a scăzut ușor în utilizarea curentă de astăzi, dar rămâne în memoria culturală germanică, parțial reînviat de purtători celebri precum politicianul sloven Engelbert Besednjak (1894–1968) și soldatul german Engelbert Bockhoff (1913–2010). În epoca modernă, cel mai cunoscut purtător la nivel internațional este probabil cântărețul Engelbert Humperdinck—deși numele său de scenă a fost adoptat de la compozitorul german din secolul al XIX-lea cu același nume, adăugând un strat de rezonanță culturală.Înțeles: înger strălucitor sau Angl strălucitorOrigine: germană vecheTip: prenume (masculin)Regiuni de utilizare: Germania, Austria, Elveția, Slovenia