Delaiah este un nume ebraic masculin întâlnit în Vechiul Testament. Numele înseamnă „Yahweh a tras în sus”, derivat din rădăcina ebraică dala (însemnând „a trage în sus, a atârna”) și numele divin Yah, o formă scurtă a lui Yahweh. Context biblic În Biblia ebraică, Delaiah apare ca mai multe personaje minore. În 1 Cronici 24:18, un preot numit Delaiah este menționat printre cele 24 de diviziuni ale serviciului templului pe vremea regelui David. Un alt Delaiah apare în genealogia lui Simeon (1 Cronici 4:17), iar un al treilea Delaiah apare în perioada post-exilică, în timpul reconstrucției zidurilor Ierusalimului (Neemia 6:10). Numele apare și în Ieremia 36:12, unde Delaiah, fiul lui Șemaia, este unul dintre oficialii care îl aud pe Baruh citind profețiile lui Ieremia. Forme înrudite Forma ebraică originală a numelui este Delayahu (דְּלָיָהוּ), care combină dala cu numele divin Yahweh. Delaiah este versiunea anglicizată folosită frecvent în bibliile engleze. Semnificație: „Yahweh a tras în sus” Origine: ebraică Tip: prenume Utilizare: Biblia în limba engleză