Carmina este un prenume feminin folosit în principal în culturile italiană și spaniolă. Este o variantă a lui Carmen, care la rândul său derivă din titlul spaniol al Fecioarei Maria Nuestra Señora del Carmen (Maica Domnului de pe Muntele Carmel). Numele Carmen a fost modificat prin asociere cu cuvântul latin carmen care înseamnă „cântec”, iar Carmina — pluralul latin al lui carmen — poartă, de asemenea, conotația de „cântece” sau „poezii”.Etimologie și istorieRădăcina Carmel provine din expresia ebraică Kermel care înseamnă „grădină” sau „vie”, referindu-se la Muntele Carmel din Israel. Ordinul carmelit dedicat Maicii Domnului de pe Muntele Carmel a popularizat numele în Spania medievală. De-a lungul timpului, Carmen a dobândit asemănări fonetice cu latinescul carmen, iar forme precum Carmina au apărut ca variante feminine, consolidând semnificația de „cântec”.Semnificație culturalăÎn mod notabil, cuvântul latin carmina se referă la colecția de poezii lirice ale lui Horațiu cunoscută sub numele de Ode, publicată între 23 și 13 î.Hr. Carmina sale includ teme politice, morale și personale, arătând greutatea literară clasică a cuvântului. În uzul modern, Carmina servește ca prenume, mai ales în Italia și în țările vorbitoare de spaniolă, și are afinități stilistice cu forme înrudite precum Carmela, Carmelina sau Carmen însuși.Semnificație: „cântec” (influență latină); derivat în cele din urmă de la „Muntele Carmel” (ebraică)Origine: italiană, spaniolăTip: Variantă a lui CarmenUtilizare: italiană, spaniolă