Asmodeus este o figură demonică proeminentă în tradiția iudeo-creștin-islamică, cunoscută în special din cartea apocrifă a lui Tobit și din tradițiile talmudice. Numele în sine derivă din grecescul Ἀσμοδαῖος (Asmodaios) și ebraicul אַשְׁמְדּאָי (ʾAšmədāy), fiind în cele din urmă urmărit până la avestanul 𐬀𐬉𐬱𐬆𐬨𐬀𐬛𐬀𐬉𐬎𐬎𐬀 (*aēšma-daēva), care combină aēšəma însemnând „mânie” și daēuua însemnând „demon” — deci „demon al mâniei”.Apariții biblice și apocrifeÎn cartea lui Tobit, un text deuterocanonic acceptat de tradițiile catolică și ortodoxă, Asmodeus este înfățișat ca un demon care se îndrăgostește de Sarah, o femeie evlavioasă, și îi ucide primii șapte soți în nopțile nunții, înainte ca aceștia să consume căsătoria. Arhanghelul Rafael îl ajută pe Tobias, al optulea soț al Sarei, instruindu-l să folosească inima și ficatul unui pește pentru a alunga demonul în Egipt. Această narațiune îl stabilește pe Asmodeus ca o ființă malefică asociată cu pofta și neînțelegerile maritale.Tradiții rabinice și islamiceÎn Talmud, Ashmedai (varianta ebraică) apare ca rege al shedim-ilor (demonii). El este adesea legat de regele Solomon: o legendă susține că Solomon l-a capturat pe Ashmedai pentru a ajuta la construirea Templului, forțându-l să dezvăluie secrete despre shamir (un vierme capabil să taie piatra). În tradiția islamică, Coranul se referă la o „marionetă” în Povestea lui Solomon (Surah Ṣād, versetele 30–40), pe care exegeții o interpretează ca fiind demonul-rege Sakhr, identificat cu Asmodeus, care a uzurpat tronul lui Solomon pentru o vreme.Viața culturală și literară ulterioarăÎn demonologia creștină, Asmodeus a fost clasificat de episcopul Peter Binsfeld din secolul al XVI-lea drept „demonul poftei”, unul dintre cele șapte păcate capitale. El apare frecvent în literatură și mitologie, de la Paradisul pierdut al lui John Milton până la jocurile de rol moderne și ficțiune. Forme conexe includ grecescul Asmodaios și ebraicul Ashmedai.Semnificație: Numele semnifică „demon al mâniei”.Origine: Derivat din avestană, prin greacă și ebraică.Tip: Prenume (asociat cu o entitate demonică).Regiuni de utilizare: Texte iudeo-creștin-islamice și Biblia engleză.