Armel este o formă bretonă și franceză a numelui vechi galez Arthmail, care derivă din elementele arth cu sensul de „urs” și mael cu sensul de „prinț, căpetenie”. Aceasta conferă numelui sensul literal de „urs-prinț” sau „căpetenie-urs”. Etimologie și context istoric Originalul galez vechi Arthmail — mai târziu evoluat în Arthfael în galeza medievală — reflectă un tipar onomastic celtic comun de combinare a numelor de animale cu termeni de statut. Numele s-a răspândit în Bretania prin migrație și influența sfinților galezi. Sfântul Armel și semnificația culturală Numele este asociat îndeaproape cu un sfânt galez din secolul al VI-lea, numit de obicei Armel sau Arzhel în bretonă. Potrivit hagiografiei, Sfântul Armel a fost un discipol al Sfântului Cadoc care a traversat Canalul Mânecii în Bretania, unde a fondat abații – în special la Ploërmel și Saint-Armel (Ille-et-Vilaine). Se spune că a făcut minuni, inclusiv înfrângerea unui dragon prin legarea stolei sale în jurul gâtului acestuia. Sărbătoarea sa este celebrată pe 16 august în mai multe dieceze. Venerarea Sfântului Armel a contribuit semnificativ la utilizarea numelui în Bretania și mai târziu în Franța. Utilizare și forme moderne În timp ce Armel este în principal un nume masculin, omologul său feminin Armelle (împărtășit cu o altă sfântă, Armelle de Rennes) este bine cunoscut în franceză. Variante în alte limbi includ formele galeze mai vechi Arthmail (galeză veche) și Arthfael (galeză medievală). În lumea vorbitoare de engleză, Armel apare și ca nume de familie, întâlnit în special în rândul familiilor de origine franceză sau hughenotă. Numele de familie este consemnat în Statele Unite, unde este cel mai frecvent între persoanele de culoare albă, conform Recensământului din 2010. Informații principale Înțeles: „urs-prinț” sau „căpetenie-urs” (din galeza veche arth „urs” + mael „prinț”) Origine: Galeză veche prin bretonă și franceză Tip: Prenume masculin; folosit și ca nume de familie Regiuni de utilizare: Bretania, Franța, țări francofone