Etimologie și istorieAmaury este forma franceză a numelui gotic Amalric, care la rândul său derivă din Amalaric, forma latinizată a numelui vizigot *Amalareiks. Acest nume este compus din două elemente: amals, însemnând „neîncetat, viguros, curajos”, și care se referă și la Amali, o dinastie regală proeminentă printre goți, și reiks, însemnând „conducător” sau „rege”. Astfel, sensul complet al numelui Amaury este aproximativ „conducător curajos” sau „rege al Amalilor”. Numele are rădăcini adânci în onomastica germanică, mergând până la forma proto-germanică *Amalarīks.Persoane notabileNumele Amalric (și variantele sale) a fost purtat de mai multe figuri istorice. Amalaric (502–531) a fost un rege al vizigoților care a condus mari părți din Peninsula Iberică și părți din Galia. Ulterior, doi regi cruciați ai Regatului Latin al Ierusalimului au purtat numele Amalric: Amalric I (1136–1174) și Amalric al II-lea (c. 1145–1205). În contextul francez, Amaury a fost folosit atât ca prenume, cât și ca nume de familie. Printre purtătorii notabili se numără Jean Amaury (născut în 1900), iar numele a apărut și în literatură și cultura populară, de exemplu personajul Amaury din romanul lui James Clavell Shōgun.Utilizare și varianteAmaury este folosit în principal în țările francofone. În portugheză, numele este uneori scris Amauri, împrumutat din franceză. Forme înrudite includ Amalrich în limbile germanice și forma engleză Amory (deși articolul se concentrează pe varianta franceză). Numele rămâne mai puțin comun în zilele noastre, dar poartă o rezonanță istorică și aristocratică. Pronunția în franceză este aproximativ /a.mɔ.ʁi/.Sens: „conducător curajos”, din elemente gotice care înseamnă „neîncetat, viguros, curajos” (dinastia Amali) și „conducător”Origine: germanică (gotică/vizigotă), forma franceză a lui AmalricTip: prenume (folosit și ca nume de familie)Regiuni de utilizare: Franța, țări de limbă portugheză (ca Amauri)