Amariah este un nume biblic de origine ebraică, cu sensul „Yahweh a spus". Este derivat din rădăcinile ebraice אָמַר (ʾamar) însemnând „a spune" și יָהּ (yah) referindu-se la Dumnezeul evreilor. Numele este purtat de mai multe persoane în Vechiul Testament, preponderent preoți și leviți, reflectând structura sa teoforică ce invocă comunicarea divină. Etimologie și semnificație Amariah este un nume teoforic ce combină verbul ebraic ʾāmar (a spune) cu o formă scurtă a lui YHWH (Yahweh). Sensul rezultat, „Yahweh a spus" sau „promis de Dumnezeu", subliniază un sentiment de asigurare divină. Numele apare în Biblie în mai multe forme, inclusiv în ebraica biblică originală 'Amaryahu (אֲמַרְיָהוּ), care păstrează terminația teoforică completă -yahu. Această rădăcină, ʾamar, se regăsește și în alte nume biblice precum Amariah și Amar. Personaj biblic Amariah este numele mai multor personaje din Vechiul Testament, în principal din liniile preoțești și levitice. Listele succinte menționează preoți mari din linia lui Eleazar, fii ai lui Levi și figuri active în timpul reformelor lui Iosafat și Ezechia. O apariție notabilă este Amariah, „preotul mare", implicat în reforme religioase sub regele Iosafat (2 Cronici 19:11). Un altul este un preot din vremea lui Ezechia (2 Cronici 31:15). Numele apare și printre strămoșii lui Ezra (Ezra 7:3) și ca străbunic al profetului Țefania (Țefania 1:1). În plus, o bullă (impresiune de sigiliu) de la sfârșitul secolului al VIII-lea – începutul secolului al VII-lea î.Hr., cu inscripția „[aparținând lui] Amaryahu, fiul regelui", ar putea face referire la o figură istorică cu acest nume, posibil un fiu al regelui Ezechia sau un contemporan. Context cultural și lingvistic Amariah reprezintă un tipar comun al numelor ebraice care includ un element divin, afirmând o relație între purtător și Dumnezeu. Numele de această formă – având rădăcini verbale combinate cu sufixe teoforice – sunt tipice perioadei biblice. Deși nu este la fel de răspândit în afara comunităților biblice astăzi, Amariah persistă în Biblii englezești și apare ocazional printre creștini în tradițiile numirii revivaliste și puritane. Purtători notabili Un preot mare din linia lui Eleazar în 1 Cronici 6:7, 6:52Un levit, fiul lui Hebron, în 1 Cronici 23:19; 24:23„Preotul mare" în timpul domniei lui Iosafat (2 Cronici 19:11)Un strămoș al lui Ezra (Ezra 7:3)Un preot din vremea lui Ezechia (2 Cronici 31:15)Străbunicul lui Țefania (Țefania 1:1) Semnificație: „Yahweh a spus"Origine: EbraicăTip: Nume de botez biblic (preoțesc)Regiuni de utilizare: Biblia engleză, ebraica biblică, comunități creștine