Agripina este forma spaniolă a numelui Agrippina, un derivat feminin al lui Agrippa. Cognomenul roman Agrippa poate fi compus din elemente grecești ἄγριος (agrios) însemnând „sălbatic” și ἵππος (hippos) însemnând „cal”, sau alternativ ar putea fi de origine etruscă. Numele Agrippa a fost folosit ca praenomen de familiile romane Furia și Menenia și apare, de asemenea, în Noul Testament, purtat de Irod Agrippa, un nepot al lui Irod cel Mare, despre care se consemnează în Faptele Apostolilor 12 că l-a executat pe apostolul Iacob. Un purtător istoric mai cunoscut a fost generalul din secolul I î.Hr. Marcus Vipsanius Agrippa, un prieten apropiat și ginere al împăratului Augustus. Semnificație istorică și culturală Agripina își are originea în sfânta Agrippina, o martiră romană din secolul al III-lea venerată în Sicilia. Cea mai notorie figură istorică purtând acest nume a fost Agrippina cea Tânără, mama împăratului Nero. Cunoscută pentru ambiția și intrigile sale politice, ea a căzut în cele din urmă în dizgrația fiului său, care a ordonat uciderea ei în anul 59 d.Hr. Viața ei a fost consemnată de Tacitus și Suetoniu, iar ea rămâne o figură proeminentă în istoria romană ca arhetip al ambiției nemiloase. Forme înrudite și utilizare Numele apare în alte limbi și culturi, precum forma rusă Agrafena și diminutivul său Grusha. Utilizarea în limba română arată că varianta Agripina se regăsește și în Europa de Est. Astăzi, forma spaniolă Agripina este rară, dar încă folosită, în special în contexte romano-catolice în onoarea sfintei. Ca nume, poartă moștenirea puterii și tragediei romane antice, precum și o profundă istorie creștină din Biserica primară. Informații cheie Semnificație: Forma feminină a lui Agrippa, posibil „cal sălbatic” Origine: Romană, latină Tip: Cognomen, ulterior nume propriu Regiuni de utilizare: Lumea hispanică, de asemenea România