EtimologieAgabos este forma greacă a numelui Agabus, care provine la rândul său din adaptarea greacă a numelui ebraic Hagab. Hagab înseamnă „lăcustă” în ebraică, așa cum este consemnat în Vechiul Testament, unde apare ca numele unei figuri minore din Cartea lui Ezra (2:46). Numele reflectă probabil o tradiție străveche a numelor inspirate din natură, obișnuită în culturile semitice.Semnificație istorică și religioasăÎn Noul Testament, Agabos (sau Agabus) este identificat ca un profet creștin timpuriu în Faptele Apostolilor (Fapte 11:28; 21:10–11). El este cunoscut pentru că a profețit o foamete severă care a cuprins întreaga lume romană în timpul împăratului Claudius, precum și pentru că a prezis întemnițarea apostolului Pavel la Ierusalim. Conform tradiției creștine, Agabos a murit ca martir, ucis cu pietre, și este venerat ca sfânt atât în Ortodoxia Răsăriteană, cât și în Catolicismul Roman, cu o sărbătoare pe 13 februarie.Context culturalCa formă greacă folosită în contexte biblice, Agabos este un nume rar astăzi, limitat în mare parte la medii religioase sau liturgice. Folosirea sa în Noul Testament îl plasează printre alte nume ale unor figuri creștine timpurii ale căror transcrieri grecești au purtat credința în lumea vorbitoare de greacă. Numele împarte rădăcina lingvistică cu numele din Vechiul Testament, Hagab, deși cu o formă fonetică diferită, modelată de morfologia greacă.Semnificație: Lăcustă (din ebraică)Origine: Ebraică, prin Noul Testament grecescTip: Nume biblicRegiuni de utilizare: Comunitățile creștine timpurii de limbă greacă