EtimologieNumele Achilles este forma latinizată a grecescului Ἀχιλλεύς (Achilleus), a cărui etimologie rămâne incertă. Poate deriva din grecescul ἄχος (achos) însemnând „durere” sau „necaz”, reflectând tristețea asociată cu povestea sa, sau posibil de la numele râului Achelous, un râu important din Grecia. O altă teorie îl leagă de cuvântul grecesc λαός (laos) „popor”, deși aceasta este mai puțin acceptată.Context mitologicÎn mitologia greacă, Ahile a fost fiul nereidei Thetis și al lui Peleus, regele Ftiei. El a fost cel mai mare dintre războinicii greci în Războiul Troian și personajul central al Iliadei lui Homer. Potrivit legendei, mama sa Thetis l-a scufundat în râul Styx pentru a-l face invulnerabil, dar călcâiul de care l-a ținut a rămas neprotejat – de aici termenul „călcâiul lui Ahile”. A fost crescut de centaurul Chiron și a condus mirmidonii în luptă. Cea mai faimoasă ispravă a sa a fost uciderea prințului troian Hector, dar a fost ucis în cele din urmă de o săgeată în călcâi, trasă de Paris.Semnificație istorică și culturalăNumele Ahile a fost folosit în antichitate ca nume personal, purtat de câțiva sfinți timpurii, inclusiv de un soldat roman martirizat împreună cu Nereus în secolul I. În timpurile moderne, numele a fost reînviat în toată Europa, în special în Grecia (ca Achilleas sau Achillefs), Italia (ca Achille) și Spania (ca Aquiles). Varianta greacă veche Achilleus este de asemenea folosită.Purtători notabiliAhile (erou mitologic)Sfântul Ahile, soldat roman și martir (secolul I)Achilles Tatius, scriitor grec din secolul al II-lea d.Hr.Informații cheieSemnificație: Posibil „durere” sau derivat de la râul AchelousOrigine: GreacăTip: PrenumeRegiuni de utilizare: Grecia, Italia, Spania și alte țări europene